Invitatul interviurilor video PSnews.ro din această săptămână este vicepremierul Vasile Dâncu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
În interviul acordat, sociologul a vorbit despre propriile realizări în cele trei luni petrecute, până acum, ca ministru al Dezvoltării, care sunt proiectele extrem de importante pe care și le propune guvernul Cioloș la nivelul administrației publice din țară.
Totodată, vicepremierul Dâncu a vorbit despre chestiunea alegerilor locale din vară, dacă este mai bine ca alegerea primarilor să rămână într-un singur tur sau să se modifice în două tururi.
În acest sens, ministrul Dezvoltării a suținut motivarea Guvernului că nu este firesc să se schimbe regulile jocului în timpul anului electoral. Pe de altă parte, Vasile Dâncu susține ideea ca alegerile în general în România să fie organizate în două tururi. Nu în ultimul rând, Vasile Dâncu a vorbit despre Codul Administrativ care să sistematizeze legile care guvernează administraţia locală.
(42:26-49:57)
Dan Bucura: Domnule vicepremier, pe finalul interviului, vă propun, foarte pe scurt, să abordăm două teme: chestiunea alegerilor locale în două tururi sau într-un singur tur şi chestiunea Republicii Moldova. În prima fază: chestiunea cu alegerile în două tururi. Consideraţi că a fost, poate, cea mai bună alegere aceasta a păstrării unui singur tur? În primul rând, mă refer din punct de vedere al reprezentativităţii unui primar care poate ajunge să aibă în spate sub 30% din electoratul unei administraţii sau a unei comunităţi locale.
Vasile Dâncu: Eu consider aşa cum a fost şi poziţia noastră exprimată de premierul Dacian Cioloş: cred că aceasta este o chestiune care, în acest moment, este o chestiune politică, face parte dintr-un efect al unei negocieri politice între partide în Parlament şi acest lucru trebuie tratat în Parlament. Sociologic dacă mă întrebaţi pe mine care ar fi diferenţa între alegeri în primul tur şi alegerile de două tururi, ca om care măsoară şi care a predat sociologie politică, n-aş fi foarte entuziast în a face foarte mare diferenţiere între un singur tur şi două tururi. Există lucruri pozitive şi la un tur, există lucruri care nu funcţionează nici dacă e să vorbim de două tururi. O dată, să luăm următorul lucru: vedem întotdeauna la turul doi că este mai mică prezenţa decât la turul întâi (vorbesc de alegerile locale), deci mai puţini. În localităţile unde s-au prezentat puţini în turul întâi, se vor prezenta şi mai puţini în turul doi. Şi atunci, reprezentativitatea per total scade şi acolo. Totuşi, dacă ar fi să aleg eu, să zicem… Dar asta n-are nicio legătură cu ceea ce s-a întâmplat acum – aici, poziţia noastră, a Guvernului, a fost una, după părerea mea, justă: nu poţi schimba (indiferent de ceea ce crezi), nu este normal să schimbi în timpul jocului regulile, la mai puţin de un an de alegeri, cred că nu este normal să schimbi. Ăsta este singurul criteriu puternic pe care îl pot exprima acum. Pe de altă parte, eu cred că încă societatea îşi doreşte şi fiindcă există această cerere publică, oarecum, din ultima vreme, legată de două tururi, eu cred că ar trebui unificate la două tururi toate alegerile din România: de la alegerile prezidenţiale (care sunt în două tururi) până jos. Pentru că acum, vedeţi: avem alegeri într-un tur…
Dan Bucura: Ar trebui să dăm mandate extinse şi primarilor, şi aleşilor permanent, nu?
Vasile Dâncu: Asta poate fi dacă am trece la a aduce într-un singur an alegerile. Ăsta ar fi un al doilea criteriu, dacă am putea să aducem alegerile dintr-un singur an, să avem şi alegeri europarlamentare, şi prezidenţiale, şi locale, şi generale într-un singur an, ar fi un câştig – am avea un an de alegeri şi patru ani de dezvoltare şi acest lucru cred că s-ar putea face, dar, când este vorba de alegeri, eu cred că alegerile în două tururi sunt, până la urmă, oamenii le consideră mult mai reprezentative, pentru noi sunt mai reprezentative şi cred că ar putea să fie o soluţie pe care s-o negocieze clasa politică şi să stabilim că este regula pentru alegeri în România. Pentru că acum (începusem să spun) avem alegeri într-un tur la primari, în alte locuri avem alegeri în două tururi… Adică aceste insule de neuniformitate (ca să spunem aşa) în sistemele noastre (şi în administraţie vedem acest lucru, şi în alegeri, şi în altă parte) nu sunt normale. Ar trebui să avem, după părerea mea, un sistem de salarizare unic pentru cei care sunt plătiţi de la bugetul statului din România, să avem un sistem pentru funcţia publică, un criteriu clar despre cum promovezi într-o funcţie din asta, indiferent de ce funcţie ai. Să fie ierarhie după un singur criteriu pe o scară ierarhică a lucrurilor. Acestea sunt statele simple, statele care funcţionează simplu şi care-şi modernizează continuu procedurile, simplificându-le. De aceea, unul dintre proiectele noastre la ministerul nostru în acest an este încercarea de a duce mai departe ceea ce s-a început de ceilalţi miniştri (eu aici recunosc) – a începe, de exemplu, să lucrăm la un vot administrativ. Avem acea dezbatere publică a Codului Administrativ, s-adunăm toate legile care guvernează administraţia locală: sute de legi, trebuie rafturi întregi de kilograme pentru ca să urmăreşti un proces de salarizare sau de ceva. Să le punem pe toate într-un cod administrativ. De asemenea, lucrăm la un Cod al Locuirii, în care regulile urbanismului (cele legate de construcţii, de termoficare, de tot ceea ce înseamnă impact asupra locuirii – inclusiv lucrurile care ţin de calitatea locuirii), legile să fie toate într-un Cod al Locuirii, de exemplu, un Cod al Urbanismului… Deci încercăm să facem aceste lucruri simple. Şi alegerile – ca să revin aici, sintetic –, alegerile în două tururi în viitor (sigur: nu aplicate peste noapte) şi eu cred că nu se pot aplica, aşa cum spunea şi premierul: nu cred că ne putem noi, ca guvern, acum, să intervenim prin mijloace brutale – să spunem: legiferarea unui lucru care este important şi care există în Parlament. Avem acum două proiecte de legi ale unor partide care există în Parlament şi în Parlament credem că este normal să se decidă asta. Fie că este un tur, fie că este vorba de două. Aici, e problema, până la urmă, de opţiune politică. Din păcate, la noi, schimbăm prea des aceste lucruri şi, de aceea, dă senzaţia sau chiar se întâmplă ca să pară că este expresia unui interes de moment a unui partid sau altul. Dacă am stabilit că facem (şi am putea să stabilim asta în acest an sau anul viitor – următorul parlament ar fi mult mai legitim să stabilească asta), putem face alegeri la 5 ani, toate mandatele să le facem de 5 ani, dacă se poate, şi să alegem pentru toate funcţiile în două tururi, pentru că asta este în cultura noastră politică contemporană şi în cultura civică este considerat modelul cel mai bun, până la urmă. Sigur că alegerile în două tururi, din păcate, nu vor rezolva un lucru care ar trebui: să fie ajutată cât mai mult apariţia unor noi actori politici, a unor partide politice noi. Avem şi o lege, dar, chiar dacă se ajunge la turul doi, un partid politic nou, un tânăr nou care intră în politică cred că are mai puţine şanse în turul doi să facă coaliţie cu ceilalţi; mai degrabă fac coaliţii cei care sunt mai vechi în politică, partidele istorice (istorice în sensul că sunt de 25 de ani deja, chiar dacă s-au născut în 1990)… Suntem o democraţie în construcţie. Eu aş spune că mă bucur de câte ori ajungem la o dezbatere de genul acesta, chiar dacă unii spun că este pierdere de timp. Pentru că democraţia costă, în primul rând: costă timp, costă nervi, costă şi bani, în anumite momente. Şi cred că societatea trebuie să treacă prin aceste crize de conştiinţă, până la urmă. Şi dacă intervine şi opinia publică, şi dacă intervine o societate civilă puternică şi reglează cumva acest proces, face presiuni asupra unui asemenea proces, atunci aceea este alegerea cea mai bună. Pentru că, dacă ne uităm noi, sociologii, şi încercăm noi să evaluăm dacă o practică este mai bună decât alta, o să găsim peste tot argumente şi pro, şi contra şi o să găsim mai puţine criterii ca să măsurăm. Nu este o farmacie – ca să poţi măsura – în domeniul democraţiei.
