Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a lansat un nou avertisment marți seară, la B1 TV, despre evoluţia imprevizibilă a pandemiei COVID-19 în România, în contextul în care Guvernul dă asigurări că anul școlar, dar și alegerile locale se pot desfășura în deplină siguranță sanitară.
De asemenea, se ia în calcul și redeschiderea anumitor restaurante, în condițiile în care sectorul HoReCa pare a fi cel mai afectat de criza economică generată de coronavirus. El avertizează că, deşi „acum vedem o scădere, dar e posibil ca în timpul toamnei, când revin oamenii la serviciu, școli, vor duce la o creștere. Depinde de cât de mult respectă populația regulile.
Ne așteptăm ca cel puțin în toamnă și iarnă să avem un efect mai mare decât până acum, de asta ne concentrăm pe creșterea capacității secțiilor ATI, pe partea COVID. Am crescut numărul locurilor, am reușit și cu sprijinul dotărilor care au intrat în stocurile strategice la București, Mureș, Cluj, la Brașov urmează să crească numărul paturilor ATI, la Timișoara, Ploiești, la Argeș au ajuns unităților mobile„.
Cu toate acestea, şeful DSU atrage atenţia că „pandemia nu a trecut și s-ar putea chiar să ne trezim că nici măcar nu am văzut ce e mai rău din această pandemie. Adică poate lucrurile să devină și mai rele. La iarnă să fie mai rău. Pandemia care a fost în 1918-1919, nu primul val a fost cel mai rău. Noi nu avem astfel de informații, dar noi trebuie să ne așteptăm că lucrurile pot să se înrăutățească și noi trebuei să fim foarte pregătiți”.
Arafat susţine că „Sunt foarte mulți ‘experți’ care vin cu păreri neavizate, nefondate, fără argumente științifice, dar aberează toată ziua și, din păcate, au efect asupra unei părți din populație. Mulți respectă regulile, dar această parte mică poate contribui la răspândirea bolii într-un mod necontrolat. Față de atunci, acum avem alte mecanisme și mijloace de luptă cu boala. Nu putem compara 2020 cu 1919. Totuși, un impact asupra sistemului sanitar se poate produce chiar și în țările foarte dezvoltate, am văzut asta. Deci nu putem să spunem că totul va fi bine.
Putem să ne așteptăm la o situație mai rea la toamnă și la iarnă și va trebui să fim mai bine pregătiți, iar populația să fie mai înțelegătoare. Noi nu putem rezolva o problemă sau limita un risc fără participarea populației. Populația e un factor foarte important în această ecuație. Dacă toți înțeleg că trebuie să trecem acest hop împreună, atunci poate reușim să limităm impactul și să nu ajungem ca în alte țări„.
Secretarul de stat în MAI crede că „este loc și de mai bine la testare, la a crește numărul testărilor, dar nu putem să nu recunoaștem că am început cu un număr mult mai mic, iar acum sunt peste 20.000 de teste pe zi. S-ar putea ca tehnologiile noi de testare, care urmează să ajungă în țările lumii, să permită să creștem numărul testărilor și mai mult. Au apărut și mecanisme care fac în același timp și testul pentru gripă și pentru COVID și să facă diferențierea între ele. Acestea trebuie autorizate de agențiile specializate”.
Raed Arafat a mai declarat că o mare parte a copiilor infectați au forme ușoare: „Nu avem date despre cazuri critice de copii, cu foarte mici excepții, care chiar sunt excepții. Riscul infectării la școli are efect, de fapt, asupra familiilor și asupra profesorilor. Regulile la care se lucrează acum sunt foarte importante și ele trebuie să fie respectate. E o muncă dificilă, care implică profesorii, părinții, copiii și care trebuie făcută în tandem. Din păcate, nu avem sub nicio formă posibilitatea de a reduce riscul la zero. Risc zero nu există, iar în situația de azi, cu această pandemie, noi putem reduce riscul, dar nu putem garanta că reducem riscul la zero. Dacă apar focare, vor fi luate măsuri, probabil inclusiv închiderea temporară a școlii în care apare un astfel de focar”.
Despre declarația profesorului Alexandru Rafila privind portul măștii inclusiv în casă, pentru ca elevii să-și protejeze bunicii, şeful DSU a precizat că acest lucru nu poate depăși caracterul de recomandare: „Nu poate deveni regulă, nu poți controla acest lucru. Dacă e un bunic în casă și nu poate fi separat de copil, portul măștii îl poate proteja, dar acum, realist să vorbim, cât poate cineva să poarte o mască permanent în casă? E foarte greu. Portul măștii în casă poate ajuta, dar nu poate fi o obligație. Poate fi o recomandare. Nici nu putem face oficial acest lucru, că e o chestiune în spațiul intern al casei. Poate să fie un sfat. Ca implementare real cred că va fi foarte dificil”.
