Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a declarat pentru News.ro că Spitalul Militar Central este unul dintre cele mai bune spitale din România şi că situaţia deputatului a cărui familie afirmă că a fost ucis de patru infecţii nosocomiale pe care le-ar fi luat din acest spital urmează să fie clarificată de administraţia spitalului şi de către Colegiul Medicilor.
Alexandru Rafila admite însă şi că nu există o metodă infailibilă care să elimine aceste infecţii şi că România încă se confruntă cu o subraportare a acestora faţă de media europeană. Rafila a explicat şi că Spitalul Militar este inclus alături de alte cinci spitale din Bucureşti şi din ţară într-un proiect finanţat din fonduri norvegiene şi coordonat de Ministerul Sănătăţii, proiect care îşi propune înfiinţarea unui sistem integrat de control al infecţiilor intraspitaliceşti şi că există deja ghiduri de bună practică testate în aceste unităţi sanitare, ghiduri care ar putea fi în curând extinse în toate spitalele din ţară.
Fără să facă o analogie cu cazul fostului deputat Sebastian Radu, Rafila a explicat şi că în Spitalul Militar, aşa cum se întâmplă şi în alte spitale, pacienţii care urmează a fi internaţi pe secţii cu risc pentru acest tip de infecţii, precum chirurgia sau ATI-ul, sunt testaţi în prealabil pentru depistarea bacteriilor multirezistente, astfel încât să poată fi tratat separat de ceilalţi pacienţi în spital, evitându-se astfel răspândirea acestor infecţii.
„Există două surse de contaminare, una este endogenă, adică bacterii proprii ale noastre, care la o persoană imunodeprimată se multiplică în exces, sau o sursă exogenă, din mediul intraspitalicesc. Nu putem, din păcate, nu există nicio metodă infailibilă care să elimine aceste infecţii.
Noi ne găsim într-un paradox. Avem pe de o parte dorinţa să cunoaştem fenomenul, amploarea lui, să raportăm infecţiile, România raportează de cinci ori mai puţine infecţii în mod curent decât minimul european, nu decât media europeană, care este pe la 6-7% din totalul cazurilor internate, noi suntem în jur de 1%, e clar că nu raportăm, Ministerul Sănătăţii a făcut modificări legislative care să încurajeze raportarea, inclusiv în ceea ce priveşte indicatorii de performanţă pentru manageri. Deci ne găsim între dorinţa de a cunoaşte realitatea şi nişte afirmaţii, pe care îmi pare rău că le caracterizez aşa, câteodată sunt demagogice, aceiaşi oameni care doresc raportarea şi cunoaşterea fenomenului sunt extrem de vehemenţi atunci când discutăm despre astfel de infecţii care, din nefericire apar, nu există nicio ţară din lume în care să nu apară, la nivel european se estimează că sunt zeci de mii de decese, 37 de mii de decese era ultima estimare, într-un singur an, cauzate de aceste infecţii asociate asistenţei medicale”, a spus Ministrul Sănătăţii.
Alexandru Rafila a declarat că situaţia fostului deputat Sebastian Radu va fi clarificată de Colegiul Medicilor şi de administraţia spitalului. În acelaşti timp, Rafila a explicat că Spitalul Militar Central este inclus într-un program care îşi propune un sistem integrat de control al infecţiilor din spitale, un program care se dezvoltă pe mai multe paliere, inclusiv acela al existenţei unor ghiduri de bună practică ce ar urma să fie extinse în toate spitalele din ţară. Rafila a explicat însă şi că existenţa unui epidemiolog în fiecare spital din ţară este deocamdată o situaţie ideală.
„Spitalul Militar Central nu este un spital în subordinea Ministerului Sănătăţii, dar cu toate acestea este unul dintre cele mai bune spitale din România, iar faptul că în urmă cu 3 ani a fost o situaţie nefericită care a dus la decesul unui pacient rămâne să fie clarificată din punct de vedere profesional de către Colegiul Medicilor şi de către administraţia spitalului respectiv.
Trebuie să înţelegem câteva lucruri, aceste infecţii pe care le numim mai de curând infecţii asociate asistenţei medicale, pentru că până la urmă orice manevră medicală sau prezenţă într-o unitate medicală mai mult timp, dacă se asociază cu o astfel de situaţie, cu infecţia, este o entitate patologică dacă vreţi, care trebuie evidenţiată, controlată, trebuie cunoscută, pe de o parte ca să poţi să iei măsuri ca să limitezi eventuala extindere şi să eviţi bacteriile multirezistente.
Spitalul Militar Central face parte dintr-un proiect mai larg pe care l-am început în urmă cu câţiva ani la Institutul Matei Balş, un proiect cu fonduri norvegiene, care îşi propune înfiinţarea unui sistem integrat de control al infecţiilor, pentru că acest control al infecţiilor presupune câteva elemente: dezvoltarea unei capacităţi de diagnostic microbiologic la nivelul fiecărui spital, am reuşit în urmă cu câţiva ani să reînfiinţăm specialitatea de microbiologie medicală care nu era distinctă în România, situaţia asta nu era în nicio ţară europeană.
La partea de microbiologie, care furnizează date privind diagnosticul, circulaţia bacteriilor în spitale trebuie să adăugăm colegii epidemiologi, compartimentul de control al infecţiilor asociate asistenţei medicale care se găseşte într-un spital ar trebui să aibă epidemiolog, sigur că nu sunt situaţii ideale în toate spitalele, la Spitalul Militar nu este cazul, dânşii sunt cei care fac supravegherea activă şi întotdeauna când observă o schimbare în ceea ce priveşte circulaţia germenilor, apariţie unui focar infecţios, iau măsuri încât lucrul ăsta să rămână sub control şi nu în ultimul rând sunt medicii care prescriu antibiotice, în funcţie de politica de prescriere a antibioticelor în fiecare spital, lucrul ăsta poate fi extins şi în afara spitalului, la medicina ambulatorie, la medicii de familie, trebuie să administrăm antibiotice atunci când este cazul, nu se administrează în infecţii virale, iar atunci când discutăm de o infecţie bacteriană antibioticul trebuie administrat ţintit, întâi cele de primă linie, deprimă intenţie, astfel încât să nu inducem rezistenţa bacteriilor la antibiotice.
Acest proiect de care vă spun a inclus câteva spitale din Bucureşti şi din ţară, Târgu Mureş şi Bacău, s-au dezvoltat ghidurile de bună practică, aceste ghiduri pentru microbiologi sau pentru medici de laborator, pentru epidemiologi, pentru cei care prescriu antibiotice au fost deja testate prin cursuri care au fost făcute personalului celor şase spitale care au fost incluse în acest proiect, ne dorim să le extindem la nivel naţional, să fie aplicate, atât de medicii din aceste categorii cât şi de către asistenţii medicali, sunt foarte importanţi în controlul infecţiilor , interacţionează direct cu pacienţii”, a spus ministrul Sănătăţii.
Articolul integral AICI.
