Ratele românilor aproape că s-au dublat în ultimul an, astfel că în ultimele șase luni, românii cu credite plătesc la bancă și cu 1.000 de lei mai mult. De exemplu, avem două credite de aproximativ 50.000 de euro pe 30 de ani. Cel cu ROBOR a ajuns la o rată de aproximativ 2.500 de lei, aproape dublu față de anul trecut. În timp ce creditul calculat în funcție de IRCC are o rată mult mai mică, de 1.500 de lei și din toamnă va fi 1.758, pentru că va crește și IRCC.
Deja ca să plătească mai puțin, mulți români care aveau credite mai vechi de 2019, calculate în funcție de ROBOR, au decis să treacă la noul indice IRCC.
Patru soluții de la un analist financiar pentru cei afectaţi de creşterea Robor
Adrian Negrescu, analist financiar, susține că o primă soluţie este trecerea la indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor, astfel încât ratele să scadă pentru o perioadă de 1-2 ani.
„Pentru a trece de la Robor la IRCC nu trebuie să faci altceva decât să mergi la banca unde ai creditul şi să depui o cerere, o cerere care se rezolvă de regulă în 30 de zile. Este o solicitare legală, pe care băncile ar trebui să o îndeplinească în cel mai scurt termen cu putinţă. Dacă într-adevăr banca refuză şi există posibilitatea să-ţi refuze trecerea la IRCC, soluţia este să apelezi la Centrul de Soluţionare a Litigiilor din Domeniul Bancar, CSALB, o instituţie care te ajută practic gratuit să negociezi cu banca aceste noi condiţii de creditare”, a spus Negrescu.
Reporter: O altă variantă este refinanţarea creditelor, ţinând cont de ofertele băncilor. Pentru cei care rămân fără loc de muncă singura soluţie este amânarea ratelor pentru două-trei luni, până reuşesc să se reangajeze.
Adrian Negrescu: „De aceea, aflaţi într-o situaţie dificilă, adică fără posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă, falimentul personal sau darea în plată sunt două alte soluţii, care îi pot face să scape de povara unui credit pe care nu mai pot să şi-l plătească.”
Adrian Negrescu atrage atenţia că atât timp cât inflaţia se va menţine la un nivel ridicat, de peste 15%, dobânzile vor continua să crească. El spune că este de aşteptat ca Robor să atingă un procent de 9% în perioada următoare.
Diferența dintre ROBOR și IRCC
Evoluția celor doi indici în ultimii ani arată că noul indice are tendința de a fi sub ROBOR, pentru că se calculează și diferit. IRCC se calculează în funcție de dobânzile la care băncile se împrumută între ele, se face o medie. În timp ce ROBOR ia în calcul dobânzile cotate de bănci, deci dobânzile la care acestea sunt dispuse să facă tranzacții, care ar fi de multe ori sub cele la care se fac tranzacțiile efectiv, spun unii analiști economici.
Ce spune directorul FNGCIMM
În ultimele luni, circa 12.000 de debitori Prima Casă au solicitat modificarea modului de calcul a dobânzilor prin tranziția de la ROBOR la IRCC, potrivit datelor Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).
Contactat de PS News, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, a explicat că cererile băncilor sunt soluționate în timp util, astfel că la această oră din 11.439 de cereri, 10.748 au fost deja aprobate.
„Oamenii trebuie să verifice la bănci, în mod evident. La noi lucrurile merg foarte rapid, avem la ora aceasta 10.748 de cereri aprobate din 11.439 depuse. Noi nu avem cum să respingem cererile”, a declarat Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, care ne-a trimis și o prezentare detaliată a situației pe care o puteți vedea mai jos.
Cea mai mare scădere zilnică a ROBOR din ultimele 20 de luni, după ce Isărescu a certat băncile că „au cam sărit calul”
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât miercuri la 8,06% pe an, de la 8,14% pe an, marţi, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Scăderea zilnică de 0,08% este cea mai mare înregistrată de ROBOR la 3 luni în ultimele 20 de luni. O scădere zilnică mai mare s-a înregistrat pe 18 ianuarie 2021, când indicele a scăzut de la 1,78% la 1,59%.
La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât miercuri la 8,21% pe an, de la 8,27%, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,33% pe an, de la 8,36% pe an marți.
În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.
Mugur Isărescu a spus că băncile „au cam sărit calul cu indicele ROBOR”
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat marţi, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, că băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR şi s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară.
„Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de 4 – 5 luni s-a decuplat Robor-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat e nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme”, a spus Mugur Isărescu.
El a explicat că şi pe pieţele valutare se întâmplă acest lucru, dar şi pe pieţele monetare sau la bursă. Guvernatorul a declarat că acum am asistat la un overshoot.
În aceste condiţii, guvernatorul BNR le-a transmis un mesaj personal băncilor: să se uite cu mai multă atenţie şi la mesajele Băncii Naţionale. El a declarat că „speră şi crede” că atunci ROBOR-ul la 3 luni se va apropia de rata de politică monetară.
