România nu are o economie performantă, nu e în zona euro și nu poate beneficia de ajutorul Băncii Europene, prin urmare compararea datoriei statului cu cele ale altor state din UE, precum Italia sau Grecia, este greșită, susține analistul economic Mircea Coșea. Contactat de PS News, Coșea a vorbit despre datoria României care a depășit 700 de miliarde de lei și 50% din PIB. Potrivit analistului, România este o țară profund îndatorată, care trăiește din datorii, iar Ministerul de Finanțe „a greșit profund pentru că, în loc să sprijine mediul de afaceri, l-a încărcat cu noi impozite”.
„Este un pericol care ne paște, pentru că datoria publică a ajuns în România la o cifră care nu poate fi comparată cu datoria din alte țări. Sunt analiști care spun că nu trebuie să ne facem griji pentru că alte țări au datorii publice mai mari, cum ar fi în prezent cu Italia sau Grecia. Această comparație, din punctul meu de vedere, este greșită. România nu e o țară care să aibă economie performantă, cum este cea a Italiei. Nu e o țară care să aibă intrări din turism așa de mari cum are Grecia și, mai ales, nu e o țară care să facă parte din zona euro. Deci o datorie de peste 50% în România este la fel de periculoasă ca o datorie dublă în Italia. În cazul în care se întâmplă lucruri neplăcute, România nu va fi ajutată de Banca Europeană, așa cum a fost ajutată Grecia pentru că nu face parte din zona euro.
Deci este un lucru care pe mine mă sperie, pentru că această datorie mare înseamnă o importantă valoare pe care România ar trebui să o plătească anual, ca rostogolire a datoriei publice, adică ceea ce plătește prin datoriile anterioare, iar faptul că nu performează economia, lucru care este vizibil prin numărul mare de falimente pe care le avem, de insolvențe ale întreprinderilor. Toate lucrurile astea arată că vom continua să ne împrumutăm în continuare ca să putem să plătim datoriile pe care le avem.
România este o țară profund îndatorată, trăim din datorii. Deficitul balanței comerciale, care este de 70% mărfuri pe care noi le consumăm din import, arată că plătim foarte mult în afară prin acest deficit al balanței. Deci nu putem să acoperim decât prin noi și noi împrumuturi, atâta timp cât nu există în economie reforme profunde care să pună în mișcare mediul de afaceri. Mediul de afaceri este singurul care poate să creeze valoare, care poate să aducă la buget venituri mai mari și să-și reducă datoria. Ori Ministerul de Finanțe din timpul acestei guvernări, a acestei coaliții PSD-PNL, a greșit profund pentru că, în loc să sprijine mediul de afaceri, l-a încărcat cu noi impozite, cu noi taxe, cu eliminări de facilități, ceea ce a făcut ca ceea ce ajunge la buget să fie din ce în ce mai puțin.
Noi acumulăm foarte puțin, acumulăm prin alocările la buget mai puțin decât media europeană, deci și în continuare ne vom împrumuta. Din acest punct de vedere spun că este îngrijorător nivelul la care suntem”, a declarat analistul economic Mircea Coșea.
Întrebat cât de important este să fim în zona euro pentru a primi un ajutor din partea Băncii Europene, analistul economic Mircea Coșea a declarat că:
„E foarte important pentru că zona euro are un principiu foarte clar, nici o țară din zona euro nu trebuie să aibă probleme cu deficitul bugetar și cu datoria publică, pentru că întreg sistemul este afectat și atuncea Banca Europeană intervine și sprijină prin diferite politici monetare țările care sunt în dificultate, lucru care s-a întâmplat în criza din 2007-2008 cu Grecia.”
Datoria statului a trecut pentru prima dată de pragul de 700 de miliarde de lei
Datoria statului, aflată într-o creştere constantă de-a lungul anilor, a trecut de pragul de 700 de miliarde de lei. Totodată, gradul de îndatorare raportat la PIB a depăşit nivelul de 50% şi a ajuns la 50,1%, relevă datele analizate de Profit.ro.
Astfel, în februarie, datoria a ajuns la 706,5 miliarde lei (50,1% din PIB), faţă de 695 miliarde lei (49,2% din PIB), în ianuarie, şi 667,3 miliarde lei (47,2% din PIB), în decembrie.
Nivelul de îndatorare raportat la PIB depinde destul de mult de evoluţia PIB nominal, de ritmul împrumuturilor, dar şi de sumele care ajung la plată în cursul anului în contul datoriei.
Ministerul Finanţelor a împrumutat în primele luni ale anului mult, scopul fiind de a-şi acoperi cât mai mult din necesarul pentru tot anul în perioadele mai favorabile ale pieţelor financiare, conform Profit.ro.
Legea responsabilităţii fiscal-bugetare prevede că depăşirea pragului de 50% în ceea ce priveşte îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.
Autorităţile au transmis, la momentul la care s-a depăşit prima dată pragul de 50%, că nu agreează măsuri restrictive, cum ar fi îngheţarea salariilor, şi preferă o ieşire din această situaţie prin investiţii şi creştere economică. În plus, pentru a se declanşa prevederea din lege, nivelul datoriei de peste 50% ar trebui să fie şi transmis către Eurostat ca nivel oficial al datoriei, acţiune pentru care autorităţile au o perioade de timp suficient de lungă ca avansul PIB nominal să ducă din nou gradul de îndatorare sub 50% din PIB.
„Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB, se situează la nivelul de 50,1% din PIB, la sfârşitul lunii februarie 2023. Conform metodologiei Uniunii Europene ponderea datoriei guvernamentale în PIB s-a calculat luând în considerare PIB-ul realizat în anul 2022 comunicat de către INS. Odată cu publicarea de către INS a PIB-ului pentru trimestrul I 2023, indicatorul ponderea datoriei guvernamentale în PIB urmează sa fie revizuit şi se va republica”, a precizat Ministerul Finanţelor
Pentru finalul anului 2023, Guvernul estimează un nivel de îndatorare de 46,8% din PIB.
