Sociologul Vladimir Ionaș a comentat, în exclusivitate pentru PS News, cele mai recente statistici Eurostat, conform cărora România este campioana Uniunii Europene la numărul de tineri care nu învaţă şi nici nu lucrează.„Nu există un punct în care să se întrunească așteptările tinerilor cu ceea ce oferă piața muncii”, a spus sociologul. Potrivit Eurostat, 19,8% dintre dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 ani din România nu erau ocupați anul trecut în educaţie sau formare.
„Este necesară o politică publică a statului foarte serioasă pe termen mediu și lung pentru a rezolva într-o oarecare măsură acest procent. Și Italia se luptă de foarte mult timp cu cu această problemă și nu a reușit să identifice o soluție.
Foarte mulți dintre angajatori se plâng de lipsa forței de muncă, dar pe de altă parte își doresc neapărat personal cu experiență, dar e foarte greu pentru tineri să o câștige fără a avea un loc de muncă în prealabil. Este un trend care se menține de aproximativ 10 ani și, cred eu, se va menține în continuare, ba mai mult, va crește.
Pe de altă parte, așteptările din punct de vedere salarial ale tinerilor din România în momentul în care termină o formă de educație sunt mari. Sunt mult prea mari pentru piața muncii. Nu există un punct în care să se întrunească așteptările tinerilor cu ceea ce oferă piața muncii.
De asemenea, trebuie să avem în vedere și migrația. Avem un procent foarte mare al tinerilor care în statistici apar în această categorie a celor care nu sunt nici ocupați și nu sunt nici la școală, însă e posibil ca o parte dintre ei să lucreze în străinătate, dar fără forme legale. Din punctul meu de vedere, marea problemă, ruptura între societate și stat, e o ruptură care vine și ca urmare a lipsei de încredere”, a adăugat sociologul.
Vladimir Ionaș a precizat că, în România, „nu avem instituții care să-i urmărească pe cei care termină școala, să le urmărească traseu, să știm exact ce se întâmplă, cum avansează în viață, ce se întâmplă și dacă reușesc să-și găsească un loc de muncă sau care e drumul pe care merg”.
„Din punctul meu de vedere, marea problemă, ruptura între societate și stat e o ruptură care vine și ca urmare a lipsei de încredere. Dacă ar fi un stat în care cetățenii să aibă încredere, ar avea inclusiv această viziune pozitivă asupra faptului că statul le urmărește într-un fel sau altul evoluția, pentru a ști exact ce se întâmplă și pentru a le oferi ajutor. Din păcate, lucrul acesta nu se întâmplă. Direcțiile de asistență socială nu știu exact ce se întâmplă cu copiii care părăsesc timpuriu școala. E o altă problemă care ar fi trebuit discutată foarte serios acum, odată cu noua lege a educației și ar trebui să legăm cumva prezența în școală de acordarea nu numai a unor alocații, dar inclusiv a ajutorului social ș.a.m.d. Din păcate, există în acele zone unde avem sărăcia la un nivel ridicat multe familii care nu-și lasă copiii să meargă la școală. Se bucură de acea alocație pe care o primesc, dar copiii sunt folosiți în cu totul alte scopuri”, a mai spus sociologul.
Eurostat: România, campioana UE la numărul de tineri care nu învaţă şi nici nu lucrează
Mai mult de o zecime (11,7%) dintre tinerii (15-29 ani) din Uniunea Europeană nu erau ocupaţi – în educaţie sau formare, aşa-numiţii NEET – în anul 2022, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România este campioana UE la acest capitol, urmată de Italia și Grecia, în vreme Olanda are cei mai puțini tineri fără ocupație.
Datele institutului european de statistică Eurostat arată că 19,8% dintre dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 ani din România nu erau ocupați anul trecut în educaţie sau formare (NEET – neither in employment nor in education and training, engl.). România este campioană la acest capitol în UE, iar proporția tinerilor fără ocupație din țara noastră este aproape dublă față de media europeană (11,7%). Pe locul 2 în topul țărilor cu tineri fără ocupație se află Italia (19%), iar pe locul 3 – Grecia (15,4%).
La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (4,2% NEET) și Suedia (5,7%). Aceste date arată că, în 2022, o treime dintre statele membre erau sub ţinta propusă pentru anul 2030, respectiv o proporţie NEET de 9%, respectiv: Olanda (4,2%), Suedia (5,7%), Malta (7,2%), Luxemburg (7,4%), Danemarca (7,9%), Portugalia (8,4%), Slovenia (8,5%), Germania (8,6%) şi Irlanda (8,7%).
Diferențe pe sexe
În majoritatea statelor membre sunt diferenţe între proporţia de NEETs în rândul tinerelor şi tinerilor. Anul trecut, 13,1% dintre tinerele cu vârsta între 15 şi 29 de ani din UE erau NEETs, în timp ce în rândul tinerilor proporţia era de 10,5%. În ambele cazuri, Ţările de Jos au cea mai mică proporţie de NEETs: 3,8% în rândul tinerilor şi 4,6% în rândul tinerelor. În contrast, cea mai mare proporţie de NEETs în rândul tinerilor se înregistra în Italia (17,7%), iar în rândul tinerelor se înregistra în România (25,4%).
La nivelul UE, proporţia tinerilor care care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut cu 1,4 puncte procentuale în 2022 comparativ cu 2021. De-a lungul ultimului deceniu, proporţia de NEETs din UE a scăzut cu 4,3 puncte procentuale, de la 16% în 2012 până la 11,7% în 2022. Cea mai mare reducere a proporţiei de NEETs între 2012 şi 2022 a fost înregistrată în Irlanda (minus 12,9 puncte procentuale), urmată de Grecia (minus 11,4 puncte procentuale), Bulgaria (minus 9,6 puncte procentuale) şi Spania (minus 9,5 puncte procentuale). Însă există şi două state membre unde proporţia de NEETs a crescut între 2012 şi 2022: Austria (creştere de 0,9 puncte procentuale) şi România (creştere de 0,5 puncte procentuale).
