„Este una dintre cele mai complicate, dar și periculoase situații pe care o cunoaște România după schimbarea regimului, după 1990”, apreciază economistul Mircea Coșea. Acesta analizează, în exclusivitate pentru PS News, care sunt marile neajunsuri și probleme ale economiei și societății românești în vremuri de criză și cum mai pot fi ele depășite astfel încât omul de rând să fie cât mai puțin afectat. Expertul avertizează, însă, că această criză nu va putea să fie depășită mai repede de un deceniu.
Mircea Coșea spune că nu avem niciun fel de motiv să fim liniștiți în legătură cu viitorul, pentru că „s-au adăugat elemente care nu mai pot fi reparate foarte ușor, ele cer programe pe o perioadă mai îndelungată, o finanțare mai mare și un consens politic” ca să poată fi înlăturate sau măcar atenuate.
Specialistul în economie este foarte îngrijorat de faptul că decidenții politici de la noi sunt impasibili, din punct de vedere al măsurilor economice, la mersul economiei mondiale care a început să fie într-un proces de transformare pe care unii l-au înțeles și se pliază la el: „Aici o să menționez Statele Unite ale Americii, țări din Asia de sud-est, cu o anumită reorientare a economiei și a modelului de dezvoltare, noi însă nu suntem deloc atenți la ce se întâmplă în jur”.
În acest timp, România continuă să meargă pe un drum care se dovedește „cât se poate de periculos pentru viitor”, spune economistul, ”un drum lipsit total de un obiectiv care devine esențial în toată lumea acum și pe care noi îl negam și anume folosirea resurselor interne în interes propriu”.
„Nu este vorba aici despre o teorie suveranistă, ci de faptul că marile acțiuni de globalizare economică, pe care modelul de dezvoltare neoliberal l-a avut economia până la începerea pandemiei, nu mai funcționează. Pentru că el a făcut greșeli foarte mari din punct de vedere al orientării viitorului, nu și-a asigurat o sursă de energie care să-i asigure independența în timp, a mers pe o linie de dependență masivă față de unele surse de energie și aici exemplu Europei și al Rusiei este foarte clar.
În al doilea rând, delocalizarea capitalului spre țări care – la un moment dat – aveau condiții mai bune de valorificare a lui au dus la dezindustralizarea în principal a Europei Occidentale și la dependența nu numai a Europei, ci a întregii lumi – elemente esențiale ale dezvoltării, de câteva țări sud-est asiatice. Mă refer aici că toată omenirea este dependentă acum de microcipuri, de senzori, de tot ce înseamnă tehnologia înaintată care a devenit monopolul unor țări care au beneficiat de localizare: China, Taiwan, Coreea de Sud, Thailanda și chiar Vietnam în ultimul timp”.
Această schimbare noi nu o percepem, adaugă Mircea Coșea, care menționează că România merge înainte pe o line total dependentă de gândirea Uniunii Europene care, în ultimul timp, s-a dovedit birocratizată până la nivelul unor greșeli masive în dezvoltarea Europei.
”Acestea țin de încercarea de a trece cu viteză mare la o nouă formă de energie, mă refer la green deal. Acest program s-a dovedit ineficient și periculos. Mă refer la faptul că Uniunea Europeană a mers pe scăderea producției agricole la nivel european mizând pe importuri, reducerea suprafețelor cultivate, la reducerea cantității de îngrășământ și de energofungicide folosite, ceea ce a făcut ca deocamdată să fie dependentă de importuri. Mă refer la faptul că a mers pe o încercare de decarbonizare care nu a avut suportul necesar din punctul de vedere al înlocuirii cărbunelui cu alte forme de energie.
Noi continuăm să mergem pe această linie. Suntem singura țară din Europa care am renunțat la producția de energie electrică pe cărbune, deși altele au reluat-o, noi suntem singura țară din Europa care nu comentăm niciun fel de măsură a Uniunii Europene, mă refer la celebra solidaritate energetică, pe care Germania și reprezentanții de seamă ai Comisiei Europene au vânturat-o în ultimele săptămâni. Mă refer la faptul că nu am avut niciun fel de poziție oficială până acum câteva săptămâni, când Ministerul Agriculturii a început să fie mai independent în respingerea unor măsuri, aș spune chiar de sabotare a producției agricole, prin renunțarea la îngrășăminte și chiar la animale”, a completat economistul.
România, o țară care trăiește pe datorie
„Cea mai importantă problemă a noastră este deficitul balanței comerciale”, precizează Mircea Coșea. Acesta arată că suntem o țară care trăiește pe datorie, pe împrumuturi, că nu aveam capacitatea să ne valorificăm resursele interne prin măsuri de procesare și aici producția agricolă este pe primul plan.
„Importăm alimente într-o țară care ar putea să fie exportator net de alimente și nu reușim să trecem în structura industrială la un stadiu superior rămânând la nivel de manufacturare – producția de automobile în România este un exemplu grăitor de manufacturare – având procente infime de cercetare, dezvoltare și inovare naționale”, afirmă economistul.
Acesta prezintă o a doua problemă importantă care începe să fie periculoasă, datoria publică a României: ”Am ajuns la aproape 50% din PIB, unii zic că și mai mult, avem sume imense pe care le plătim anual pentru rostogolirea datoriei externe, mergând până la 40-45 miliarde de lei, iar lucrul cel mai grav este că ne împrumutăm la cele mai mari dobânzi la nivel european și pe primele trei locuri în lume. Ca să rezolvăm această problemă ne trebuie mult timp și un alt concept guvernamental, care ar trebui să plece de la ideea că bugetul trebuie să fie alimentat din rezultatele economiei reale, prin producerea de valoare adăugată superioară din ce în ce mai multă în ramuri cu producție superioară din punct de vedere tehnologic și cu calificare înaltă a forței de muncă”.
Toate aceste elemente sunt astăzi în România înfățișate, adaugă analistul economic, prin faptul că bugetul se alimentează din inflație și pe presiuni asupra populației, prin facturi imense la energie și prețuri mari la alimente. „Deci nu putem înlătura această situație a importului de inflație ca urmare a deficitului balanței comerciale și a contului curent decât într-o perioadă mai îndelungată și cu eforturi politice mai mari”, argumentează Coșea.
Tot mai mulți români vor ajunge la faliment personal
A treia problemă identificată de economist și resimțită deja „pe pielea lor” de români este povara care crește pe clienții băncilor. „Creșterea ROBOR-ului, a IRCC-ului face ca o parte importantă a celor care au credite să ajungă inevitabil la faliment personal, adică incapacitate de a mai plăti ceva, ceea ar putea duce ulterior la pierderea proprietăților, în principal a locuințelor”, precizează analistul economic.
Specialistul adaugă și incapacitatea României de a valorifica oportunitățile care s-au creat ca urmare a războiului din Ucraina: ”Nu am avut tăria să negociem la Uniunea Europeană fonduri suplimentare cu plată imediată pentru modernizarea și lărgirea portului Constanța. Asta face ca România să aibă pierderi importante ca urmare a faptului că mărfurile românești nu sunt tratate cu prioritate în Constanța, ci cele ucrainene în principal, deși noi și la import și la export de produse suntem într-o situație dificilă”.
În al doilea rând, completează Mircea Coșea, ar fi trebuit negociate fonduri suplimentare prin renegocierea PNRR-ului, pentru că România să primească fonduri suplimentare pentru infrastructură: „Traficul intens în România cu mărfuri ucrainene, cu număr foarte mare de camioane, deteriorează șoselele românești și așa aflate într-un stadiu critic, iar aici ar fi trebuit un sprijin imediat al Uniunii Europene din acest punct de vedere”.
Alt element care îl îngrijorează pe cunoscutul economist este problema demografiei; „Nu există o politică în acest sens în România, iar populația țării pierde, scade”.
România, aproape de incapacitate de plată
Mircea Coșea atrage atenția că nu este niciun fel de interes pentru crearea unui cadru ca aceste probleme să fie rezolvate cel puțin pe termen mai lung.
„Nici consens politic, nici finanțare, nici măcar un concept al dezvoltării. Deci, din punctul meu de vedere, momentul este periculos, noi ne apropiem de incapacitate de plată, nu ne vom mai putea să ne împrumutăm atât de mult, ne apropiem de un nivel înalt de scădere a puterii de cumpărare, a depășit 30% în ultimele două luni, conform statisticii, iar toate acestea pot duce la o destabilizare politică și socială. Lucrurile sunt grave, războiul din Ucraina nu este nici pe departe terminat, iar impresia mea este că această gravitate nu este conștientizată la nivelul celor care astăzi sunt decidenți politici”, a punctat economistul.
Mircea Coșea arată că nu e loc de optimism în această perioadă și nu e cazul să sperăm ce ne vom întoarce prea curând la situația de dinainte de pandemie.
„Este altă lume, alte condiții din care consumerismul nu va mai avea importanța pe care o are, în care fluxurile migratoare nu vor mai fi inter-europene, ci extra-europene, deci lucrurile nu sunt deloc în favoarea ideii că într-un an-doi criza se va rezolva. Acum este momentul unor mari schimbări în managementul guvernamental, multe țări o fac, aștept ca și România să își dea seama că trebuie să iasă din acest imobilism pe care îl dictează birocrația europeană și să înceapă să-și găsească un drum care să ducă la o valorificare mult mai bună a resurselor interne. Să avem niște programe, nu niște zicale – mă refer la zicala <România Educată> -, niște programe de transformare a agriculturii românești într-o sursă de export, de valorificare a potențialului pe care îl avem în ceea ce înseamnă pământuri speciale, rare, în capacitatea noastră de avea o posibilitate mai mare de folosire a porturilor la Marea Neagră și Dunăre. Toate acestea se pot face dacă există gândire și voință. Deocamdată, eu merg pe ideea că această criză generală, nemaicunoscută până acum, nu va putea să fie depășită mai repede un deceniu”, concluzionează analistul economic.
