Ultimele date Eurostat precizează că învăţătorii din România au cele mai aglomerate clase din Uniunea Europeană, cu peste 20 de elevi la un dascăl. Situația este îngrijorătoare, susține pentru PS News sociologul Barbu Mateescu, explicând că „atunci când ai foarte mulți elevi într-o clasă nu ai cum să îi angajezi într-o participare pro-activă, ceea ce nu e bine deloc pentru societate ca atare”.
„Din câte știu, există o teorie destul de puternică privind educația care spune că cu cât acest raport este mai mic, cu atât performanța elevilor este mai bună. Este o idee care exista și acum 20 de ani. Nu cred că lucrurile s-au schimbat foarte mult, în sensul în care, în clase mai mici, atenția care este acordată fiecărui elev este mai mare, participarea elevilor este mai puternică. Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este că atunci când vorbim despre medii în România nu vedem diferențele colosale care există între marile orașe și mediul rural.
Este posibil ca marile orașe să fie mai aproape de valorile medii din Uniunea Europeană, în timp ce în mediul rural lucrurile stau mai prost decât această valoare medie la nivel național”, susține Barbu Mateescu.
De asemenea, sociologul este de părere că numărul mare de elevi într-o clasă reprezintă „unul din izvoarele” care a condus la rezultatele foarte slabe ale elevilor români la testele PISA
„În România, numărul de copii e din ce în ce mai mic, ceea ce înseamnă că România a pierdut foarte mulți învățători. Nu cred că stăteam la fel și acum 20 de ani. Învățătorii și profesorii au dispărut din sistem și mai rapid decât a scăzut numărul de copii, deci de aceea s-a ajuns aici.
Nu e bine ce se întâmplă. Atunci când ai foarte mulți elevi într-o clasă nu ai cum să îi angajezi într-o participare pro-activă. Devine mult mai ușor pentru un profesor să dicteze niște lucruri și elevii să devină participanți pasivi la tot procesul de învățare, ceea ce nu e bine deloc pentru societate ca atare. Asta formează o atitudine și niște deprinderi care influențează tot, de la mediul privat până la cum vor ajunge să se comporte bugetarii de peste 20-30 de ani.
Mentalitatea aceasta, conform căreia nu trebuie să participi la clasă decât când ești ridicat în picioare sau când ți se cere să ieși iar tablă, adică doar în circumstanțe din astea neplăcute, este responsabilă pentru o oarecare imobilitate psihologică, o oarecare frică de nou, mai ales în plan instituțional.
Cred că subiectul este extrem de important pentru că foarte puține lucruri au un impact mai mare asupra viitorului nostru decât educația, deci orice informații de genul acesta pe care mi le-ați indicat sunt foarte îngrijorătoare.
E foarte greu să ai o participare eficientă la discuție dacă sunt 30 în loc de 20. E pur și simplu mult mai greu pentru profesori să managerieze toată ora”, conchide Barbu Mateescu.
În şcolile primare din Uniunea Europeană există, în medie, 14 elevi la un învăţător, însă clasele din România sunt cele mai numeroase, în condiţiile în care în anul 2019 erau aproape 20 de elevi la un învăţător, în timp ce în Grecia erau 8,7 elevi la un învăţător, arată datele publicate marţi de Eurostat.
În total, în anul 2019, în UE erau două milioane de învăţători (85% femei şi 15% bărbaţi) şi 24,5 milioane de elevi în învăţământul primar
