Măsurătorile efectuate de Ministerul Mediului au arătat că debitele Dunării „nu s-au modificat faţă de debitele statistice din ultimii 10-20 de ani în acea zonă”, iar „biodiversitatea în Delta Dunării nu este afectată”. Astfel, tot scandalul Bîstroe, pornit de la o declarație a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, pare acum unul inflamat artificial. Contactat de PS News, politologul Cristian Pîrvulescu a declarat că politicienii români care „au instrumentalizat cazul într-o capcană a propagandei pro-ruse au făcut deja un rău iremediabil”, pentru că acea parte a publicului care a fost deja influențată în mod negativ „va fi foarte greu de reorientat”.
„Din nefericire, politicienii români au instrumentalizat cazul într-o capcană a propagandei pro-ruse și au făcut deja un rău care este iremediabil, pentru că ceea ce se declară în momentul de față va fi perceput ca fiind un fals, ca fiind o încercare de sprijinire a Ucrainei, deci nu va fi perceput nici pe departe ca fiind un adevăr.
Știți cum se întâmplă cu fake news-urile. Fake news-ul nu înseamnă o informație falsă, ci doar o parte de informație adevărată care este pusă într-un context care o falsifică și asta s-a întâmplat și aici. Deci, nici ucrainenii nu au negat, nici românii faptul că se făceau lucrări de dragare. De aici până la a afirmația că interesele naționale ale României sunt puse în pericol, că Delta Dunării va fi grav afectată, nu a fost decât un pas pe care l-au făcut cu seninătate și oameni politici cu responsabilitate. Cu foarte multă naivitate, dacă nu cu rea voință.
Era evident că lucrurile stau așa, pentru că asistăm la o campanie în care Ucraina era denigrată mai întâi pentru legea minorităților, în condițiile în care Ucraina are în interior o minoritate care îi creează probleme foarte grave, minoritatea rusă, iar legea respectivă a încercat să pună problema minorității ruse într-o cheie care poate fi gestionată în condiții de război. Apoi scandalul legat de mănăstirile românești din Ucraina, deși toate erau subordonate bisericii Moscovei și promovau ideile ruse într-o țară care se află în război cu Rusia. Și, în final, a venit Bîstroe.
Răul a fost făcut, în sensul că accesul la acea parte a opiniei publice care a fost deja influențată în mod negativ va fi foarte dificil în momentul de față, pentru că o caracteristică a conspirației este că o dată ce ele ating un public, acela este foarte greu de reorientat”, a spus Pîrvulescu pentru PS News.
Întrebat dacă declarațiile pe tema Bîstroe au ajutat PSD în sondaje, politologul a spus că, dimpotrivă, a fost un „gest sinucigaș”.
„Nu, absolut deloc, cred că a ajutat AUR în sondaje. Cred că PSD a făcut un gest sinucigaș din punctul acesta de vedere și cred că acei consultanți care au sugerat liderilor PSD să se orienteze în acea direcție au făcut o greșeală fundamentală, dacă nu au vrut pur si simplu să sprijine AUR”, a conchis politologul.
„Biodiversitatea Deltei Dunării nu este afectată”
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a declarat că au fost finalizate primele măsurători cu privire la debitul Dunării pe Chilia şi pe secţiunile unde avem acces pe apele teritoriale ale României. Potrivit ministrului, „debitele nu s-au modificat faţă de debitele statistice din ultimii 10-20 de ani în acea zonă”, iar „biodiversitatea în Delta Dunării nu este afectată”.
„În ultimele săptămâni, colegii mei de la ANAR şi de la ARBDD n-au stat degeaba şi au făcut primele măsurători, care au fost realizate săptămâna trecută. Au fost finalizate săptămâna trecută şi începute acum două săptămâni cu privire la debitul Dunării, pe Chilia şi pe secţiunile unde avem acces pe apele teritoriale ale României. Unde am putut, am mers până la malul celălalt al Dunării, cu acordul partenerilor şi vecinilor noştri ucraineni.
Aceste măsurători confirmă faptul că debitele nu s-au modificat faţă de debitele statistice din ultimii 10-20 de ani în acea zonă. Confirmă de asemenea faptul că pe cele 14 secţiuni transversale nu sunt modificări substanţiale cauzate de dragări, dar trebuie subliniat faptul că aceste măsurători vizează 14 puncte de secţiuni transversale pe o lungime de aproape 100 de km.
Pentru a avea o concluzie generală avem nevoie de acordul părţii ucrainene, care a fost promis şi confirmat verbal în această săptămână, la Ministerul Transporturilor, la întâlnirea bilaterală. Aşteptăm confirmarea în scris a acestui acord, astfel încât cele trei vapoare pregătite de Ministerul Transporturilor să finalizeze această procedură de măsurare a adâncimii şi recalculare a debitelor şi să putem trage concluziile finale.
Efectele, în niciun caz, nu vin de azi pe mâine. Biodiversitatea, astăzi, în Delta Dunării nu este afectată de aceste lucrări şi România nu va fi niciodată de acord cu lucrări care să afecteze biodiversitatea în Delta Dunării”, a dat asigurări Tanczos.
Întrebat dacă România ar putea, din punct de vedere procedural, să ceară despăgubiri Ucrainei după ce sunt finalizate verificările anunţate, ministrul Mediului a subliniat că nu a fost analizată această posibilitate, deoarece nu există raportul final.
„Nu am analizat această posibilitate, pentru că nu avem concluziile finale. Avem nevoie de acordul scris al părţii ucrainene pentru a face măsurătorile, pentru a calcula debitele actuale şi să vedem dacă într-adevăr au fost modificări semnificative de adâncimi în zonele despre care vorbim şi după aceea vom analiza toate măsurile care se impun. Măsurătorile se referă strict la zona unde există ape teritoriale româneşti şi nu se referă la canalul Bâstroe, care este în integralitate pe teren pe teritoriul ucrainean”, a explicat Barna Tanczos.
Declarația care a declanșat scandalul
Pe 15 februarie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat că Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, susținând că Ministerul Mediului și cel de Externe trebuie să vină cu o poziție. Construcţia canalului este un motiv mai vechi de dispută între România și Ucraina, dat fiind faptul că ar urma să aibă impact asupra mediului şi Deltei Dunării.
„Pe Bâstroe sunt informat că au început lucrări, tocmai de aceea am provocat această întâlnire, tocmai de aceea am încercat să venim cu date, deşi nu e responsabilitatea Ministerului Transporturilor”, a declarat şeful de la Transporturi într-o conferință de presă, potrivit Agerpres.
Totodată, ministrul a arătat că „Ucraina se află într-o situaţie dificilă” și „toţi încercăm să ajutăm, toţi încercăm să găsim soluţii prin care să ajutăm Ucraina – şi aici sunt judeţe care se află la graniţa fie cu Republica Moldova, fie cu Ucraina – unde se caută soluţii în a ajuta şi asta trebuie să facem. Aici e fără semne de întrebare”.
Ministrul a subliniat însă că „totodată, este nevoie să respectăm şi tratatele internaţionale, de aceea aş aştepta, aş avea un pic de răbdare să vedem ce ne spun şi Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului legat de aceste lucruri”.
„România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bâstroe la adâncimi mai mici a şlepurilor şi a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru. Mai mult de atât, cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona şi acesta a fost rostul acestei întâlniri, pentru că există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bîstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului – ăsta a fost rostul acestei întâlniri – trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze cu date”, a mai arătat Sorin Grindeanu.
