Există un partid în România care a preluat integral agenda de curățare a vechii clase politice a societății civile. Era nevoie: nici măcar cele zece puncte din Contractul cu clasa politică scris de mine în 1996 și asumat de CDR nu au fost puse în practică, 22 de ani mai tîrziu, ce să mai vorbim de lucrurile asumate prin contractele de integritate cu partidele din 2004. Dintre politicieni, cea care a făcut cel mai mult să le pună în practică a fost, desigur, Monica Macovei, scrie Alina Mungiu-Pippidi pentru romaniacurata.ro.
Pot exista obiecții la felul cum a făcut-o, că nu am auzit multe comentarii de la ea despre protocolul DNA- SRI, despre cum s-a jefuit din greu în timpul lui Băsescu de trupa Cocoș-Udrea în vreme ce DNA aresta pe cei din regimul precedent, sau despre faptul că atîtea personaje au devenit cam ușor din eroi anticorupție, criminali – alde Eva, Georgescu, Negulescu – dar cert e că agenda actuală anticorupție din politică e a ei, și mai mulți oameni ca niciodată sunt mobilizați în sprijinul ei. Eu nu mă recunosc în agenda asta, totdeauna am fost de părere că votanții, mai mult ca procurorii, trebuie să facă ordine și că actul de guvernare, nu actul de justiție, e cel mai eficient în a preveni corupția, sau Italia nu ar fi pe locul 27, și Estonia la 10 la capitolul integritate în lume.
Cert este însă că ingredientele actuale ale politicii USR sunt copiate sută la sută din agenda ei: anticorupție radicală pe cale judiciară, jos penalii, să ne sancționeze Bruxelles, și dat fiind că USR e un partid de opoziție și nu are nici măcar primării unde să arate ce poate e probabil că asta e agenda justă pentru a căpăta voturile populist-radicalilor noștri. Mai mult, o parte din ei au venit chiar din fostul partid al Monicăi Macovei, M10, care a rămas un mister de cine și de ce a fost creat, că în mod evident Monica nu avea șanse la turul doi, fiind loială lui Traian Băsescu mult după ce acesta devenise impopular. Filiale întregi din partid au trecut la ceea ce era prezentat la acea vreme ca ”proiectul lui Nicușor Dan”, și au fost primiți cu program cu tot – care a și triumfat – și fără discuții despre traseism, deși altfel unii membri spumegau pe tema traseismului vechii clase politice.
A mai urmat o singură mișcare îndemînatică, și întreaga trupă de radicali antipenali au fost înregimentați, dar fără Nicușor Dan și fără Monica Macovei. Doi politicieni care mai greșiseră, desigur, dar care aveau și unele calități în comun: veneau din societatea civilă și nu erau controlabili, dincolo de oportunisme de moment, de nici un fel de centru de influență ocult din statul paralel. Ba, mai bine zis, erau cu totul necontrolabili.
Am zile, la distanță de casă, cînd navighez rapid pe Internet și cred că USR e partidul MM. Am uitat că nu mai are unul, sau ce s-a întîmplat cu el. Tot Poli, omul ei la toate, e factotum.
Aș fi uitat și că există, dacă nu m-ar fi petiționat unii că o mare nedreptate urmează să se petreacă în partidul care duce lupta noastră mai departe.
Anume, s-ar fi ținut niște alegeri interne pentru Parlamentul European la care s-a înscris tot felul de lume intrată în USR de pe stradă, și în paralel s-au profilat și niște favoriți spriijiniți de sus în jos și agreați cu alții dinafara partidului.
Partidul adunat de Monica și Nicușor a cam ajuns deja pe mîna cui trebuie și e de mirare că se găsesc cîteva zeci de fraieri, care, vrînd să ajungă în Parlamentul European cu tot dinadinsul nu au priceput pînă acum cum merge treaba. Evident, nu se întreabă ce e cu partidul ăsta și de ce aceia cu programul, cu numele și cu ideea nu mai sunt deloc pe acolo (luptătorii pentru integritate nu par să fie sensibili la chestiuni de proprietate, credibilitate, din astea), dar sunt forțați să observe că e ceva în neregulă pentru că au crezut că iau parte la niște alegeri adevărate pe care le pot cîștiga, cînd de fapt totul a fost deja ales.
Desigur, e posibil să nu am dreptate, caz în care pe primul loc pe lista USR va fi Monica Macovei, că ea a dus în Parlamentul european bătălia anti-PSD, pe locul doi Nicușor Dan, și tot așa, oamenii care au creat această mișcare în societate și nu băieții cu ochi albaștri care le-au luat-o și care mai au cîțiva fraieri de semănat pe drum pînă să le iasă pasiența completă.
