Un semnal de alarmă pentru situația în care se află persoanele fizice care obţin venituri exclusiv din drepturi de autor este tras de Iulia Popovici, ziaristă, critic și curator de arte performative, care publică o scrisoare deschisă adresată ministrului muncii, Violeta Alexandru.
Pe această cale autoarea scrisorii cere lămuriri în ceea ce priveşte ajutorul Guvernului acordat persoanelor fizice care obţin venituri exclusiv din drepturi de autor, afirmând că prin trimiterea datelor de identificare ale angajatorului se încalcă clauzele de confidenţialitate.
“Stimată doamnă ministru, aţi vorbit în conferinţe de presă despre cum ajută Guvernul persoanele fizice cu venituri exclusiv din drepturi de autor, toţi acei oameni cărora viaţa le-a sărit în aer nu doar din cauza grijii pentru sănătatea lor şi a celorlalţi, ci şi din cauză că au rămas fără nici un venit, pe termen nedefinit.
Nu vreau să scriu mult, ştiu că n-aveţi timp de citit de-astea, de aceea încerc să fiu succintă:
Le cereţi oamenilor să trimită copii după contracte pe drepturi de autor. Dnă ministru, ele sînt înscrisuri sub semnătură privată, cum ar veni – iar omul n-are dreptul să trimită pe la organe ale statului, care pînă ieri nici nu se uitau la ei, datele de identificare ale celeilalte părţi, că-ncalcă GDPR-ul şi, uneori, clauzele de confidenţialitate pe care aceste contracte le pot cuprinde legal. Nu s-a suspendat Codul Civil odată cu starea de urgenţă. Contractele alea, Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială le primi doar intens blurate, inclusiv semnătura şi ştampila celeilalte părţi. Deci doar ca să hrănim monstrul birocraţiei.”, scrie Iulia Popovici în Adevărul.
Ea cere remedierea situaţiei în care sunt puşi cei cu venituri din drepturi de autor, cărora li se aplică măsura fiscală pe durata unui an calendaristic, şi nu pe fiecare lună, fiind specific acestei categorii:
“Cine n-a avut o plată în februarie poate să fi avut în ianuarie şi să fi pierdut 15 contracte odată cu pandemia, că nu e considerat afectat, după regulile anunţate de Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. Ştiţi, sper, că veniturile din drepturi de autor sînt prin natura lor neregulate, nu-s ca salariul, pe lună.
La o traducere sau la un spectacol lucrezi luni de zile şi primeşti banii o dată, la final. Într-o lună ai zece concerte, într-alta, niciunul. La un film se lucrează şi o jumătate de an, eventual cu un avans în prima lună şi restul plăţii la două luni după. De aceea, unitatea de măsură fiscală la drepturi de autor nu e luna calendaristică, ci anul. Ministerul Finanţelor ştie asta. Ministerul Muncii a introdus elementul loterie – cui i s-a potrivit plata în februarie, bine, cui nu, nu.
De ce n-aţi optat pentru şase luni anterioare? De ce???? Ştiţi că dacă oamenii ar avea venituri regulate lunare, ar veni ANAF-ul şi le-ar recalifica aceste contracte drept muncă mascată?Sînt convinsă că v-au explicat colegii de la Cultură (ei ştiu precis că ştiu) că ceea ce-ar trebui să se-nţeleagă din „contract de drepturi de autori şi drepturi conexe din ultimele trei luni anterior declanşării starii de urgenţă” e „contract VALABIL în ultimele trei luni…” – pentru că, de pildă, actorii încheie contracte-cadru pe stagiune, pe perioada septembrie-iunie, cum ar veni.
Şi tot în logica punctelor 2-3, dacă n-aveţi încredere în colegii de la Cultură, sigur aveţi vreun artist, om de cultură sau iubitor de artă printre prieteni – care să ştie pe cineva care să ştie cum e cu sectorul cultural independent. Şi care v-ar putea explica faptul banal că fix începînd din martie reîncepe activitatea în acest sector. Că oamenii, în profesii cu venituri neregulate ÎN TIMP, nu e c-au pierdut ce cîştigau în februarie, ci că strînseseră din dinţi în ianuarie şi februarie pentru reluarea activităţii, care în fiecare an, dar în fiecare an!, se produce din martie. A, şi se cam termină în decembrie – numai Ştefan Bănică jr. e plin de activitate de Crăciun şi Revelion. Fiindcă şi finanţările, şi publice, şi private au acelaşi ritm – spre deosebire de bugetele publice din care-s plătiţi cei mai mulţi artişti cu carte de muncă. Etc.
Vă spun asta, în speranţa că n-aţi agreat această indemnizaţie doar pentru conferinţele de presă – sînt aproape convinsă că nu e aşa. Şi ştiu că aceste lucruri se pot remedia într-o zi (că tot într-o zi au fost făcute)”.
