Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu a anunţat, marţi, după întâlnirea care a vizat Canalul Bîstroe, că partea ucraineană s-a angajat să oprească orice fel de dragaj până la clarificarea situaţiei, iar măsurătorile programate să înceapă în 15 martie se vor derula potrivit calendarului convenit.
„Vestea bună este că Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj pe Chilia şi pe Bâstroe şi am stabilit împreună cu delegaţia Comisiei Europene că activitatea principală de la acest moment se va canaliza către consolidarea canalului Sulina, investiţiile în canalul Sulina în aşa fel încât să creştem capacitatea de tranzit pentru preluarea tuturor navelor care sunt pe clusterul Dunării maritime. (…) Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj, fie el operaţional, de întreţinere sau altă formă”, a declarat Ionel Scrioşteanu.
El a precizat că rămâne valabil calendarul de măsurători stabilit de cele două părţi.
„Calendarul de măsurători rămâne valabil, rămâne să primim acel accept din partea Ministerului Apărării din Ucraina pentru că este o zonă dificilă din punct de vedere al riscurilor, în măsura în care vom primi acel acord, acel aviz şi condiţiile în care se va desfăşura măsurătoarea, începând din 15 martie vom intra la măsurători. (…) Cel mai important este că până se vor finaliza măsurătorilor se nu vor mai face alte tipuri de activităţi de dragaj. După ce vom avea aceste măsurători, vom vedea care sunt măsurile şi dacă sunt necesare măsuri de luat în acea zonă”, a explicat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor.
Amintim că vineri sunt au fost primele consultări tehnice între experții români și cei ucraineni cu privire la lucrările de adâncire efectuate pe canalul Bîstroe din Delta Dunării.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, afirma că mandatul experţilor români care discută vineri cu partea ucraineană pe tema canalului Bâstroe este de a se permite măsurătorile, precizând că nu este foarte important dacă acestea sunt realizate de experţi români, de o echipă româno-ucraineană sau de una independentă, ci este important sădie cunoscute adâncimile la care s-a ajuns pe acel canal.
Sursa foto: facebook Sorin Grindeanu
„În primul rând, cred că trebuie clarificate sau încă o dată spuse câteva lucruri. Primul dintre ele este legat de canalul Bâstroe, care este pe teritoriul Ucrainei, nu se află nici măcar la graniţă, aşa cum se află braţul Chilia cu România. Deci este 100% pe teritoriul Ucrainei. Ministerul Afacerilor Externe, în urmă cu zece zile, a transmis o notă verbală Ambasadei Ucrainei la Bucureşti prin care se cerea să se permită accesul navelor de măsurare româneşti pe cele două braţe pe Chilia şi pe canalul Bâstroe. Este un lucru cert pe care toată lumea îl ştie. Cei de la AFDJ Galaţi, care au în dotare trei nave de acest tip, sunt pregătite în orice moment atunci când colegii din Ucraina vor da acest accept. Nu putem să mergem înainte de a primi un accept de la un stat vecin şi prieten”, a precizat ministrul Transporturilor.
„Mâine, la ora 11, vor avea loc discuţii. Este o discuţie la nivel de experţi, e videoconferinţă. Din partea Ucrainei delegaţia va fi condusă de un secretar de stat, de la noi vor fi mai mulţi secretari de stat din toate structurile”, a precizat Sorin Grindeanu.
El a mai anunţat că experţi de la Comisia Europeană vor fi prezenţi la discuţii tehnice cu părţile română şi ucraineană.
„Ceea ce vă pot spune în mod sigur este că şi luni şi marţi experţii de la Comisie vor fi prezenţi şi vor avea aceste discuţii tehnice atât cu reprezentanţii români, cât şi cu reprezentanţi din Ucraina. Şi ăsta e un lucru bun. Eu chiar vreau să vă spun că îl consider un lucru bun atâta timp cât vom afla, dincolo de comunicatele oficiale ale Ministerului Transporturilor din Ucraina sau ale portului Ismail, că s-ar putea ajunge la ceea ce ne dorim, să ştim cu exactitate adâncimile pe cele două căi. (…) Mandatul pe care l-am dat colegilor mei de a ajunge într-un final la această decizie, de a se permite măsurătorile, că sunt ele făcută de experţi din România, că e o echipă comună româno-ucraineană, că e o echipă independentă, gestionată, de exemplu, de Comisia Europeană, nu e foarte important. Important e că ştim, într-un final, dincolo de comunicatele oficiale, să ştim adâncimile la care s-a ajuns”, a mai transmis Sorin Grindeanu.
El a mai fost întrebat şi despre faptul că preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că ministrul Transporturilor ar fi ştiut din luna octombrie a anului trecut despre aceste lucrări pe canalul Bâstroe. „Am verificat de vreo trei ori toate aceste lucruri şi nu doar eu, ci şi colegii mei din minister. Nu a existat pe parcursul anului 2022 decât o notificare undeva în luna iulie, sper să nu greşesc, şi pe care o ştiţi în care partea ucraineană notifica următorul lucru, 400 de metri în zona portului Ismail”, a mai precizat Grindeanu.
Ce a declarat și premierul României
Premierul Nicolae Ciucă a precizat, referitor la situaţia privind lucrările pe Canalul Bîstroe, că la nivelul ministerelor de linie sunt efectuate activităţi bilaterale la nivel tehnic, iar Comisia Europeană va discuta, în perioada următoare, cu partea română şi cu cea ucraineană.
„Legat de Bîstroe vă pot spune că la nivelul ministerelor de linie – Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor sunt activităţi bilaterale la nivel tehnic. Se discută şi se caută lămurirea datelor legate de ceea ce s-a întâmplat pe Canalul Bâstroe. Totodată, există şi o implicare a Comisiei Europene care, în perioada imediat următoare, va veni să discute cu ambele părţi”, a explicat Nicolae Ciucă, chestionat despre subiect la o conferinţă de presă susţinută joi la Târgu Mureş.
Klaus Iohannis: „Nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”
Președintele Klaus Iohannis a declarat că nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”. „Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a spus Iohannis.
El a spus că „politicienii noștri fug după notorietate, în prag de alegeri”, „comentând fără a ști exact ce se întâmplă”, iar acest conflict ar folosi Moscovei.
Iohannis a făcut aceste declarații într-o conferință de presă organizată la Varșovia la finalul reuniunii extraordinare a Formatului Bucureşti 9 (B9), fiind întrebat de jurnaliști despre scandalul privind dragarea de către Ucraina a Canalului Bâstroe.
Cum a început totul
Totul a început pe 16 februarie, când ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că Ucraina face lucrări de dragare pe canalul Bâstroe”. Demnitarul nu a oferit date concrete, dar simpla referire la acest canal a fost suficientă pentru a inflama spiritele.
Povestea e mai veche și a generat la vremea ei un diferend româno-ucrainean în fața instituțiilor internaționale. În 2004, Kievul a început lucrări de lărgire și adâncire a canalului care face o legătură între Brațul Chilia și Marea Neagră, pentru a permite accesul vaselor maritime.
La sesizarea României, mai multe organisme internaționale, cum ar fi Comisia Internațională pentru Protecția Dunării au stabilit că lucrările încălcă prevederile internaționale și pun în pericol major ecosistemul Deltei. Ca urmare, în 2006, Ucrainei i s-a interzis continuarea lucrărilor. Acum, ministrul Grindeanu sugera că Ucraina ar recurge din nou la practici declarate ilegale de instituțiile internaționale. Un subiect sensibil, în contextul războiului de agresiune al Rusiei și al sprijinului pe care Kievul îl primește din partea aliaților occidentali, printre care și România.
