UPDATE 15.50
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat, vineri, act de demisia lui Cristian Mituleţu-Buică din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente. Demisia îşi produce efectele din 13 februarie. Cele două Camere ale Parlamentului vor avea plen pe 21 februarie, iar pe ordinea de zi se vor afla alegerea noului preşedinte AEP, alegerea preşedintelui CNA şi a consilierului de conturi şi vicepreşedinte pentru Autoritatea de audit.
Până la alegerea noului preşedinte AEP, atribuţiile vor fi exercitate de vicepreşedintele Vajda Zsombor.
Pentru AEP şi Autoritatea de audit, termenul pentru depunerea candidaturilor este 17 februarie, iar pentru rapoarte, 21 februarie.
————-
Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului se reunesc de la ora 15.00, motivul fiind declanșarea procedurilor pentru alegerea unui nou șef al AEP.
Cele două Birouri Permanente au fost convocat în mare grabă pentru a fi discutată tema alegerii unui nou președinte al Autorității Electorale, în condițiile în care de luni devine efectivă demisia lui Constantin Mitulețu-Buică, potrivit informațiilor „Adevărul”.
„Declanșăm procedura pentru noul președinte. Nu credem că va fi altceva”, a precizat unul dintre liderii coaliției, care a punctat că astfel e creat și cadrul pentru ca de luni să preia atribuțiile de conducere unul dintre cei doi vicepreședinți ai AEP.
Orizontul de timp cel mai realist pentru rezolvarea situației de la AEP va fi sfârșitul lunii februarie. Funcția este revendicată de PSD, însă până în prezent PNL nu a răspuns dacă este de acord să fie ocupată tot de o persoană din zona social-democrată, cum a fost cazul lui Mitulețu-Buică.
Autoritatea Electorală Permanentă, conform legii sale de funcționare, are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor și a referendumurilor, precum și finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Practic, este instituția-cheie din spatele organizării unui rând de alegeri.
Conducerea acestei instituții este cu atât mai importantă cu cât în 2024 vor avea loc nu mai puțin de patru rânduri de alegeri. Mai precis, cel mai probabil în luna mai ar trebui să fie europarlamentare, în septembrie-octombrie localele, în noiembrie prezidențialele, iar în luna decembrie parlamentarele.
Nu în ultimul rând, o structură a instituției este cea care verifică modul cum partidele cheltuiesc banii pe care îi primesc de la stat ca subvenții, dar sunt atente și cer socoteală și la plățile făcute în perioada campaniilor electorale, când sunt cheltuite sute de milioane.
De-a lungul timpului, conducerea AEP a adus și probleme pentru cei care au stat pe scaunul de președinte, iar acest lucru se întâmplă din 2012 până în prezent.
Ana-Maria Pătru a deschis lista șefilor AEP care au avut probleme cu justiția. Aceasta a fost acuzată de DNA de trafic de influență și spălare de bani. Procurorii spuneau că, în perioada aprilie-iunie 2008, Ana-Maria Pătru ar fi pretins, iar în 2009 ar fi primit de la reprezentanţii unei societăţi suma de 210.000 de euro reprezentând contravaloarea unui imobil situat în Bucureşti. În toamna lui 2016, chiar a petrecut o perioadă în arest preventiv. Însă patru ani mai târziu, în octombrie 2020, aceasta a fost achitată definitiv de Curtea de Apel.
În 2019, Daniel Barbu și-a dat demisia de la șefia Autorității Electorale Permanente pentru că se pregătea să-și depună dosarul de candidatură pentru o funcție de eurodeputat la alegerile care aveau loc peste trei luni. Fost ministru al Culturii în Guvernul Ponta și fost senator ALDE, în 2017 Barbu preluase șefia acestei instituții, deși fusese membru marcant al unui partid. În condițiile pentru validarea ca președinte sau vicepreședinte al AEP era una clară: aceștia nu sunt membri de partid. Barbu scăpase de acest statut prin demisia din ALDE.
La o lună de la demisie, DNA l-a pus sub urmărire penală pe Daniel Barbu pentru că în perioada cât a fost șef al AEP nu ar fi dispus verificări anuale pentru fiecare partid care beneficiază de venituri de la stat, dar și pentru că ar fi stopat controale aflate în curs, în acea perioadă fiind un scandal legat de PSD și modul cum au fost cheltuite unele sume de bani. Ulterior, Parchetul nu a mai avut nicio comunicare publică pe această temă.
Ultimul intrat pe lista celor cu probleme cu justiția este Constantin Mitulețu-Buică, acuzat de ANI de conflict de interese, iar în trecut confruntat cu un alt dosar de abuz în serviciu. Mitulețu-Buică a decis miercuri să înainteze demisia sa Parlamentului, aceasta începând să-și facă efectul din 13 februarie.
