Autoritate legislativă și de discuții, fără de care ideea de democrație nu poate fi luată în discuție, Parlamentul României este entitatea care garantează reprezentativitatea cetățenilor și construirea unui sistem normativ în interesul acestora.
Înlăturarea regimului Ceaușescu a creat oportunitatea construirii acestui organism absolut necesar pentru orice democrație. Parlamentul României este bicameral și este alcătuit din Camera Deputaților și Senat.
În contextul schimbării recente de la președinția Senatului, ne propunem ca, în acest articol, să-i trecem în revistă pe toți cei care, din ’90 încoace, au îndeplinit această importantă funcție în stat.
La începutul anilor ’90 avem un Parlament care învață exercițiul democratic
Primele alegeri libere și democratice ale Senatului și ale Camerei Deputaților au avut loc la 20 Mai 1990 și au deschis calea pluralismului politic. Nu era o lecție nouă, dar pauza de 40 de ani de comunism anihilase dinamica politică din perioada interbelică și a redus-o la o reprezentativitate mai degrabă simbolică (Marea Adunare Națională).
Primul președinte al Senatului a fost Alexandru Bârlădeanu – economist marxist de etnie găgăuză. Foarte activ politic, a fost Membru Supleant al Biroului Politic condus de Gheorghe Gherghiu-Dej și a ocupat funcția de Președinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice. În decembrie 1969, demisionează din toate funcțiile pe cer le ocupă, din cauza unui conflict iscat între el și Elena Ceaușescu. În 1990, devine demnitar de rang înalt în forul Frontului Salvării Naționale și ocupă multe funcții foarte importante, printre care și aceea de președinte al Senatului.
Oliviu Gherman i-a urmat lui Bârlădeanu la funcția de președinte al acestui for între 1992 și 1996. Fizician, politician, profesor, diplomat. A fost ambasador la Paris. S-a remarcat prin refuzul de vota pentru deschiderea spațiului aerian pentru forțele NATO.
Petre Roman – președinte al Senatului între 1996 și 1999. A intrat în politică fiind cunoscut mai ales pentru cariera universitară. Ca premier, a adoptat un pachet de 100 de legi care includeau mecanisme ale economiei de piață și care puneau bazele instituțiilor democratice și ale statului de drept.
sursa foto: facebook
Mircea Ionescu-Quintus – președinte al Senatului între 4 februarie și 30 noiembrie 2000. A fost, de asemenea, deputat în 1990, în primul Parlament postcomunist. A fost ministru al Justiției în Guvernul Stolojan.
sursa foto: Facebook
Nicolae Văcăroiu – președinte al Senatului în două rânduri: între 15 decembrie 2000 și 30 noiembrie 2004 și 19 decembrie 2004 și 14 octombrie 2008.
Doru Ioan Tărăcilă președinte al Senatului mai puțin de două săptămâni – 14 octombrie 2008 – 28 octombrie 2008.
Ilie Sârbu – președinte al Senatului între 28 decembrie 2008 – 13 decembrie 2008. Licențiat în Teologie și Științe Economice, are o carieră politică impresionantă. A fost purtător de cuvânt și vicepreședinte al organizației locale a PDSR, președinte al Consiliului Județean Timiș, vicepreședinte al Forumului Președinților Consiliilor Județene al PDSR. Mandatul său de Președinte al Senatului a fost foarte scurt, de asemenea, pentru că, în urma alianței încheiate între PSD – PC și PD-L, devine membru al Guvernului României și a devenit pentru a doua oară ministru al Agriculturii.
Mircea Geoană – președinte al Senatului între 19 decembrie 2008 și 23 noiembrie 2011. Într-un mediu politic din ce în ce mai bulversant, Geoană își atrage multe antipatii. Declarațiile sale sunt, uneori, considerate nepotrivite. Pe 23 noiembrie 2011, Victor Ponta a cerut întrunirea de urgență a conducerii Senatului, pentru a discuta revocarea lui Geoană de la conducerea acestei entități. Alte voci din PSD au spus, de asemenea, că vor încerca anlăturarea lui geoană de la conducerea Senatului, dar nu dă curs niciunei încercări de revocare.
Petru Filip – Președinte al Senatului între 23 noiembrie 2011 și 28 noiembrie 2011.
Vasile Blaga – Președinte al Senatului între 28 noiembrie 2011 și 3 iulie 2012. A intrat în politică prin ocuparea funcțiilor de președinte al CFSN Ștei și vicepreședinte, apoi președinte al CFSN Bihor. Este de profesie inginer mecanic.
Crin Antonescu – Președinte al Senatului între 3 iulie 2012 – 4 martie 2014. La bază, este profesor de istorie. A intrat în PNL și a ajutat organizarea partidului în orașul său natal, Tulcea. A ajuns la președinția Senatului după ce Blaga a fost înlăturat. A fost ales prin vot parlamentar în această funcție. În urma alegerilor parlamentare din 2012, este reconfirmat în funcția de președinte al Senatului. A inițiat Legea privind interdicția simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe. A plecat din Senat prin demisie.
Cristian Dumitrescu – Președinte al Senatului între 4 Martie și 10 Martie 2014.
Călin Popescu-Tăriceanu – Președinte al Senatului între 10 Martie 2014 și 10 Septembrie 2014. A ocupat această funcție prin vot parlamentar, după demisia lui Antonescu, din postura de senator independent.
Teodor Meleșcanu – Președinte al Senatului între 10 Septembrie 2019 – 3 Februarie 2020. În 22 Ianuarie 2020, Curtea Constituțională a României decidea că alegea lui Meleșcanu în funcția de președinte al Senatului este neconstituțională, iar mandatul i-a fost invalidat.
Titus Corlățean – Președinte al Senatului între 3 Februarie – 9 Aprilie 2020. La bază e jurist, are o activitate politică remarcabilă. Una dintre controversele activității sale este legată de o acuzație de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale pe motiv că ar fi acționat discreționar, ca ministru de Externe, alegerile prezidențiale din 2014, în favoarea lui Victor Ponta. Dosarul său a fost clasat de DNA pe motiv că fapta nu e prevăzută în Codul Penal.
Robert Cazanciuc – Președinte ale Senatului între 9 Aprilie 2020 și 29 decembrie 2020. Este jurist, om politic și a ocupat și funcția de Ministru al Justiției.
Anca Dragu – Președinte al Senatului între 21 Decembrie 2021 și 23 Noiembrie 2021. Prima femeie din istoria României, care a ocupat această funcție. A fost aleasă în această funcție din poziția de senator independent.
Florin Cîțu – Președinte al Senatului între 23 Noiembrie 2021 și 29 Iunie 2022. De profesie economist, a fost ales în funcția de Președinte al Senatului din funcția de senator de București.
Alina Gorghiu – Președinte al Senatului între 29 Iunie 2022 și 13 Iunie 2023. A fost și vicepreședinte al Senatului și este și membru al Adunării parlamentare a Consiliului Europei și al Comisiei pentru alegerea judecătorilor pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Nicolae Ciucă a fost învestit în această funcție pe 13 Iunie 2023, după demisia din funcția de premier.
