Ultimul sondaj IRES măsoară semnificaţia și importanța Casei Regale pentru români.
Astfel, notorietatea Casei Regale a României este crescută, 93% dintre cei intervievaţi declarând că au auzit despre această instituţie.
Încrederea în Casa Regală este prezentă pe coordonate pozitive (multă şi foarte multă) în rândul a 61% dintre cei chestionaţi şi creşte odată cu înaintarea în vârstă, iar respondenţii cu studii superioare declară în mai mare măsură decât cei cu un nivel de educaţie mai scăzut că au multă sau foarte multă încredere în această instituţie; proporţia celor care declară că au foarte multă sau multă încredere în Casa Regală a României este mai scăzută în Moldova, faţă de celelalte regiuni.
ntre 6 şi 7 intervievaţi din 10 nu au dat un răspuns când au fost întrebaţi ce principii sau valori reprezintă, în viziunea lor, Casa Regală a României. Dintre cei care au oferit un răspuns la această întrebare, cei mai mulţi au menţionat drept principii evocate de Casa Regală corectitudinea, seriozitatea, încrederea, tradiţia, onestitatea, cinstea şi stabilitatea.
Mai puţin de un sfert (23%) dintre cei care au auzit de Casa Regală a României cunosc activitatea acestei instituţii. Doar 5% dintre cei care sunt familiarizaţi cu activitatea Casei Regale sunt nemulţumiţi, declarând că au o părere proastă sau foarte proastă despre ea. Cu activitatea Principesei Margareta şi a Principelui Radu sunt familiarizaţi o treime dintre cei care au auzit de Casa Regală a României.
Unul din zece respondenţi nu îşi declară opinia cu privire la gradul de implicare a membrilor Casei Regale în viaţa publică din România. Proporţiile celor care cred că aceştia sunt implicaţi atât cât trebuie în viaţa publică din România şi a celor care consideră că sunt implicaţi insuficient sunt apropiate: 42% versus 45%. Întrebaţi ce anume ar trebui să facă membrii Casei Regale pentru a fi mai implicaţi în viaţa publică din România, respondenţii care consideră că aceştia sunt implicaţi insuficient recomandă cel mai frecvent: o mai mare implicare în politică/legislaţie (17%), Casa Regală să se facă mai bine cunoscută (10%) şi Casa Regală să sprijine săracii/să realizeze acte de caritate (6%).
Aproape două treimi dintre participanţii la studiu consideră că România ar fi evoluat înspre mai bine dacă după revoluţia din 1989 s-ar fi optat pentru monarhie. Procentele celor care susţin acest lucru sunt în creştere odată cu vârsta. Proporţiile celor care susţin că ar fi fost mai bine ca România să treacă la Monarhie după 1989 sunt mai ridicate în rândul bărbaţilor şi a persoanelor din mediul urban.
În eventualitatea organizării unui referendum privind forma de guvernământ pentru România, la care opţiunile ar fi monarhia şi republica, 62% dintre respondenţi declară că ar alege menţinerea republicii, iar 21% susţin că ar prefera trecerea la monarhie. Datele fac parte din studiul „Casa Regală a României la 150 de ani – Percepţii şi reprezentări”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES în 23-24 martie 2016, pe un eşantion total de 1.073 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±3%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).
