75 de spitale sunt încadrate în clasa de risc seismic 1 și 2. Cutremurele din Oltenia au reactivat teama pacienților, dar și a cadrelor medicale care lucrează în spitale vechi. Zeci de spitale din România au risc seisimic 1 și 2, adică la un cutremur major ar suferi avarii majore, sau chiar s-ar prăbuși.
Nepăsarea autorităților a făcut însă ca în acest moment să nu existe o situație clară a spitalelor care au nevoie de consolidare, iar de bani alocați pentru lucrări, nici vorbă.
Nicio instituție nu are date clare, iar cele provizorii diferă în funcție de instituția care răspunde, scrie digi24.ro.
Marian Soare, șef serviciu tehnic Institutul Clinic Fundeni: În eventualitatea unui seism vom avea foarte mari probleme pe structură. Stâlpii de rezistență prezintă microfisuri, căderi de tencuială, sunt zone unde fierul-beton a devenit vizibil și e corodat.
Una din clădirile Institutului Clinic Fundeni are risc seismic 2. A fost construită acum aproape jumătate de secol, iar tot ce s-a făcut de atunci au fost lucrări minore. Din lipsă de bani, s-a lucrat la formă, nu la fond.
Marian Soare, șef serviciu tehnic Institutul Clinic Fundeni: Au fost realizate puneri sub protecție pentru fiecare intrare, ca să realizăm o protecție minimă a personalului medical și a pacienților. În spate am făcut o copertină de protecție, astfel încât la micile căderi de tencuială, oamenii să fie protejați. Crăpăturile pe care le vedem mai sus sunt la nivel de etaje, astea sunt coroborate, și vechimea clădirii, și vechile cutremure.
Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor: Această clădire, unii spun că e nouă, are numai 50 de ani, dar în altă țară civilizată un spital de 50 de ani trebuia demolat.
În aceeași clădire funcționează și Institutul de Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu, singurul spital de profil din sudul țării.
„Se văd bolțarii acolo, a căzut tencuiala. După ce plouă, sau evenimente de zăpadă, pică tencuiala de sus, bucăți mari. Uitați, la etajul 6, acolo tencuiala nici nu mai există, de aia am făcut aceste plase de protecție, ca să nu cadă pe pacienți”.
În ambele spitale vin mii de pacienți din toată țara. La etajele 5 și 6 funcționează secțiile de terapie intensivă, iar la etajul 7 blocul operator. Aici sunt în permanență 40 de pacienți și zeci de cadre medicale, care stau cu teama că la un eventual cutremur clădirea s-ar putea prăbuși.
Prof. dr. Șerban Bubenek, șef secție ATI: Sub acești pereți frumoși există o cărămidă din 65, niște stâlpi care nu au fost proiectați să reziste la cutremure mai mari de 6, maximum 7, și n-avem ce să facem.
Diana Văleanu, medic primar ATI: Întotdeauna mă gândesc ce aș face dacă s-ar întâmpla și ar fi ceva grav.
Diana Văleanu lucrează în acest spital de 11 ani. Este medic primar de terapie intensivă și a prins câteva cutremure la serviciu. Seismele din Oltenia i-au reactivat teama.
Diana Văleanu: Acum 4 ani a fost unul ceva mai mare, eram de gardă, noaptea, efectiv m-am gândit ce fac, n-am cum să scot oamenii de aici, asistente, infirmiere, pe mine. Atunci s-a oprit și curentul, pacienții au fost ventilați la balon. A fost un pic stresant, dar am reușit să ne controlăm.
Cu o structură veche și degradată, aceste spitale au o presiune în plus și de la aparatura cu care au fost dotate în ultimii ani și care nu exista la momentul construcției lor.
Prof. dr. Șerban Bubenek, șef secție ATI: Am încărcat acest spitalul cu aparate care nici nu se închipuiau în 65, 4 angiografe, paturi de reanimare care au 200 de kg, tot felul de alte instalații, ecografe, mașini de toate felurile. Acest loc a mai fost zguduit în 77, și în plus e incarcat de 3 ori mai mult.
Familiile celor care își aduc bolnavii în Capitală, pentru a primi cele mai bune îngrijiri, se gândesc cu groază la ce s-ar putea întâmpla în cazul unui cutremur.
Întregul articol poate fi citit aici
