Pornind de la cererea unui grup de parlamentari francezi adresată ministrului culturii, potrivit căreia „trebuie îmbunătățite cunoștințele [cetățenilor] despre victoriile dar și despre neajunsurile Uniunii Europene”, Fundația Jean-Jaurès a realizat un studiu privind prezența problemelor blocului comunitar în mass-media franceză.
Acesta arată că mediatizarea problemelor europene a crescut în mass-media franceză din cauza războiului din Ucraina, dar rămâne la un nivel scăzut.
Timp de mai mulți ani, organizația a evaluat gradul de acoperire a problemelor Uniunii Europene în mass-media franceză. În studiul său din 2022, grupul de reflecție constată că, în pofida importanței deciziilor la nivelul UE, Uniunea și instituțiile sale beneficiază de o acoperire mediatică redusă.
Astfel, acoperirea meditatică legată de UE a crescut de la 2,1% în 2021 la 5,7% în 2022, depășind maximul anterior de 4,8% în timpul alegerilor europene din 2019. Cu toate acestea, acest lucru se datorează în principal războiului din Ucraina.
Fundația Jean-Jaurès subliniază, de asemenea, o diferență semnificativă de abordare între posturile private și cele publice. În comparație cu postul mass-media public France 24, canalele de știri private au avut o acoperire semnificativ mai mică despre Europa în 2022. Între 2020 și 2022, France 24 a consacrat 5,9% din timpul său de emisie problemelor europene, în timp ce CNEWS și LCI, ambele private, au abordat probleme europene doar în aproximativ 2% din reportajele lor. La BFMTV, principalul canal de știri din Franța, ponderea este de doar 1,5%.
La posturile de radio, cifrele sunt cam aceleași: 3,2 % din contribuțiile la France Inter (radioul public) au legătură cu UE. La Europe 1 (2,2 %), franceinfo (2 %), RMC (1,7 %) și RTL (1,3 %), proporția este mai mică.
Diferența dintre posturile publice și private poate fi explicată parțial prin faptul că majoritatea canalelor private nu au corespondenți permanenți la Bruxelles. Costul trimiterii unui corespondent și interesul scăzut al telespectatorilor pentru problemele europene sunt printre motivele pentru care astfel de demersuri nu sunt întreprinse, a declarat un manager al canalului LCI pentru EURACTIV France. Acesta a dat vina pe instituțiile UE, despre care a spus că nu sunt suficient de proactive în comunicarea cu posturile media naționale.
Ucraina, președinția Consiliului UE, Qatargate
Anul trecut s-a înregistrat o creștere a acoperirii legate de UE din cauza războiului din Ucraina dar și pentru că Franța a preluat președinția UE pentru prima jumătate a anului 2022. Criza energetică și scandalul Qatargate au contribuit, de asemenea, la creșterea gradului de mediatrizare a problemelor europene.
Potrivit think-tank-ului, reportajele despre Parlamentul European s-au concentrat pe discursul președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind starea Uniunii și pe discursul președintelui francez, Emmanuel Macron, în fața deputaților europeni. Dar studiul arată, de asemenea, că liderii UE au discutat mai mult cu presa franceză în 2022 decât în perioada dintre 2016 și 2020.
Cum poate fi sporită acoperirea mediatică a UE?
Pentru a asigura acoperirea chestiunilor UE în Franța, Fundația Jean-Jaurès sugerează ca guvernul să stabilească obiective precise pentru mass-media publică și să se asigure că acestea sunt incluse în contractele privind obiectivele și resursele încheiate între mass-media publică și stat.
În ceea ce privește posturile private, grupul de reflecție recomandă ca guvernul să se asigure că acoperirea afacerilor europene este inclusă „în obligațiile etice ale posturilor media private” și să impună acest lucru prin intermediul autorității de reglementare în domeniul audiovizualului și al comunicațiilor digitale (Arcom).
Însă posturile private au respins această soluție. Potrivit directorului LCI intervievat de EURACTIV France, această măsură riscă să fie neproductivă pentru promovarea UE, deoarece ar putea îndepărta telespectatorii, dându-le impresia că știrile europene sunt impuse de stat.
Totuși, aceasta a fost principala cerere formulată de un grup de parlamentari francezi către ministrul Culturii, Rima Abdul Malak, într-o scrisoare din luna mai.
Aceștia consideră că „trebuie îmbunătățite cunoștințele [cetățenilor] despre victoriile europene, dar și despre neajunsurile lor”. De asemenea, deputații europeni cer să fie difuzate mai multe informații despre modul în care Uniunea Europeană „funcționează și ceea ce face în fiecare zi”. În contextul alegerilor europene din 2024, aceasta este „o problemă democratică”, au adăugat aceștia, iar „lipsa cifrelor reale nu încurajează suficient de mult [mass-media] să abordeze această problemă”.
Deputații europeni nu au primit încă un răspuns din partea guvernului pe această temă.
Autor: Davide Basso; sursa: euractiv.de.
