Contactat de PS News, politologul Radu Carp a declarat despre discursul și apariția surpriză a lui Volodimir Zelenski la summitul CPE din R.Moldova că liderul ucrainean folosește orice ocazie pentru a monopoliza discuțiile către ținta sa – aderarea Ucrainei la NATO. „S-a întâmplat asta și la summit-ul G7 în Japonia, unde la fel, prezența sa a eclipsat practic toate discuțiile, s-a întâmplat și la summitul de ieri din Republica Moldova”, a adăugat politologul.
„Summitul acesta al Comunității Politice Europene era gândit inițial ca o reuniune pentru a oferi o alternativă țărilor care nu doresc sau nu pot să adere la Uniunea Europeană. Nu neapărat la NATO, e o altă dimensiune, însă vedem că de fapt discuțiile se relaxează tot în jurul NATO, vedem că summit-ul respectiv a fost monopolizat și de chestiunea recentelor dispute din Kosovo și tot despre NATO s-a discutat. Zelenski tot despre NATO a vorbit în așteptarea summit-ului de la Vilnius. Aceste instituții, NATO și Uniunea Europeană, contează foarte mult în peisajul de arhitectură europeană, iar replica Federației Ruse cum că o comunitate europeană nu poate să funcționeze decât cu Rusia, nici măcar nu a fost discutată sau amintită de un lider european acolo.
Acesta e contextul în care domnul Zelenski a folosit această platformă pentru a discuta din nou despre problema arzătoare a aderării la NATO și a unei foi de parcurs. Din câte știu, doar România a semnat această declarație, acest angajament bilateral cu Ucraina privind sprijinul pentru aderarea la NATO și e foarte bine că s-a folosit această ocazie pentru a reafirma sprijinul care a fost oferit de fapt și în octombrie 2022. Președintele Iohannis a semnat o altă declarație, alături de alți 10 șefi de stat din Europa Centrală și de Est, privind sprijinul acordat Ucrainei. Probabil că la summitul NATO vor exista disensiuni până în ultimul moment, pentru că Germania se opune unei foi de parcurs. Țările din Est ar dori să integreze mai rapid Ucraina în NATO. Secretarul general NATO și-a exprimat părerea, a spus că e, desigur, voința Ucrainei și trebuie respectată, dar trebuie așteptat sfârșitul războiului.
În orice caz, se vor obține câteva garanții pentru Ucraina la viitorul summit NATO. Nu știm în ce formă, dar trebuie remarcat că președintele Zelenski folosește orice ocazie pentru a expune acest punct de vedere și a monopoliza din nou discuțiile. S-a întâmplat asta și la summit-ul G7 în Japonia, unde, la fel, prezența sa a eclipsat practic toate discuțiile, s-a întâmplat și la summitul de ieri din Republica Moldova”, a declarat politologul Radu Carp pentru PS News.
Europa s-a reunit în Moldova ca să arate unitatea faţă de Ucraina
Liderii europeni au făcut o puternică demonstraţie de sfidare – şi de sprijin pentru Ucraina – atunci când s-au reunit joi pentru un summit istoric în Moldova, ţară ex-sovietică, la doar câţiva kilometri de graniţa cu Ucraina. Dar chiar dacă cei peste 40 de lideri şi-au promis solidaritate cu Ucraina la cea de-a doua reuniune a Comunităţii Politice Europene, dificultatea de a menţine această unitate a fost afişată în momentul în care liderul ucrainean şi-a făcut apariţia pentru a cere „garanţii de securitate”. Franţa şi Germania aveau divergenţe pe această temă, scrie POLITICO.
Înainte şi în timpul summitului, liderii au avut o serie de precauţii şi au arătat poziţii concurente cu privire la o problemă din ce în ce mai controversată – ce garanţii de securitate poate oferi Kievului alianţa occidentală pentru a se asigura că, dacă Rusia va fi împinsă vreodată afară din ţară, nu se va mai întoarce?
Preşedintele francez Emmanuel Macron a dat tonul miercuri, implorându-i pe aliaţi să ofere Kievului garanţii de securitate „tangibile şi credibile”, ceea ce reprezintă o schimbare a poziţiei franceze. Omologul său german, Olaf Scholz, a fost mai ezitant joi, refuzând să ofere detalii şi indicând că ar putea fi o chestiune pentru perioada de după război.
În acest context, liderul ucrainean însuşi, Volodimir Zelenski, s-a alăturat liderilor într-o apariţie surpriză. Sub un cer albastru şi limpede, Zelenski a făcut două cereri explicite: una – o „invitaţie clară” de a adera la NATO, un alt subiect ce îi divizează pe aliaţi – şi a doua – „garanţii de securitate pe drumul către aderarea la NATO”. Ambele, a spus el, „sunt necesare”.
Poziţiile divergente ilustrează chestiunile dificile care stau în faţă, în timp ce Occidentul se străduieşte să rămână unit împotriva Rusiei, iar războiul continuă. Cu toate acestea, pentru moment, unitatea este încă tema retorică predominantă atunci când liderii europeni se reunesc.
„Summitul de astăzi ne-a arătat cât de valoroasă este Comunitatea Politică Europeană”, a declarat preşedinta Moldovei, Maia Sandu, la încheierea summitului. „Am arătat că suntem o familie, o familie puternică şi unită a naţiunilor europene care acţionează împreună pentru a face continentul mai puternic – mai unit şi mai paşnic”, a spus ea.
PLEDOARIA LUI ZELENSKI DEZVĂLUIE DIVIZIUNILE
Summitul de la Castelul Mimi, o podgorie aflată la doar 20 de kilometri de graniţa cu Ucraina, a început într-o notă emoţionantă odată cu sosirea lui ZelenskI. Maia Sandu l-a întâmpinat pe preşedintele ucrainean înaintea celorlalţi lideri, mulţumindu-i pentru că „menţine Moldova în siguranţă”. Imaginea alăturată a celor doi lideri, ale căror ţări au luptat amândouă, în diferite grade, cu agresiunea rusă, a fost un simbol puternic, notează POLITICO.
Dar cu Kievul care se confruntă cu valuri tot mai intense de bombe ruseşti, Zelenski a trecut rapid la pledoaria sa, cerând aliaţilor să ofere Ucrainei garanţii ferme de securitate şi un angajament de aderare la NATO la viitorul summit al Alianţei, din Lituania. NATO a fost de acord în 2008 că Ucraina va deveni în cele din urmă membră, dar nu a oferit niciodată o promisiune fermă sau un calendar.
Deşi este puţin probabil ca Zelenski să obţină tot ceea ce îşi doreşte de la reuniunea din iulie, ambele probleme sunt dezbătute aprins în acest moment.
Macron a pregătit terenul încă de miercuri, când a întors capete cu cele mai puternice remarci ale sale de până acum cu privire la garanţiile de securitate. „Sunt în favoarea – şi acesta va fi subiectul discuţiilor colective din următoarele săptămâni – acordării de garanţii de securitate tangibile şi credibile din două motive: Ucraina protejează Europa astăzi şi ea oferă Europei garanţii de securitate”, a motivat el.
Însă joi, Scholz, cancelarul german, a fost mai rezervat. „Un lucru este foarte clar: acum ne aducem contribuţia la sprijinirea Ucrainei”, a spus el. „Am spus întotdeauna că trebuie să existe şi garanţii pentru o ordine de pace după război. Germania îşi va aduce contribuţia la acest lucru”, a spus Scholz.
Cancelarul a refuzat apoi să se lase atras în detaliile discuţiei, chiar dacă aceasta a trecut în centrul atenţiei.
Cu toate acestea, atât Scholz, cât şi Macron au confirmat că aliaţii discută în mod activ despre acest subiect şi că lucrează pentru a-şi coordona abordările înainte de summitul NATO.
SCHOLZ EXCLUDE ADERAREA UCRAINEI LA NATO
Vorbind joi la Oslo, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost la fel de prudent atunci când a abordat subiectul delicat. „Când războiul se va încheia, trebuie să ne asigurăm că istoria nu se repetă, că acest model de agresiune rusă împotriva Ucrainei se opreşte cu adevărat şi, prin urmare, trebuie să avem în vigoare cadre care să ofere garanţii pentru securitatea Ucrainei după încheierea războiului, astfel încât istoria să nu se repete”, a spus el.
Lipsa de claritate reflectă complexitatea de a oferi – sau chiar de a defini – „garanţii de securitate” pentru o altă ţară. De asemenea, este posibil ca Europa să aştepte să ia exemplu de la SUA. Una dintre opţiunile aflate pe masă ar putea reflecta modelul de securitate care leagă SUA şi Israelul, care acordă prioritate transferurilor de arme şi angajamentelor de sprijin pe termen lung.
Cu toate acestea, Scholz, vorbind la încheierea summitului, a ţinut să sublinieze că a ajuta Ucraina să se apere este „sarcina care revine” Occidentului. Şi a exclus aderarea Ucrainei la NATO în această conjunctură. „Există criterii clare pentru aderare. Nu poţi avea conflicte la graniţă, de exemplu”, a spus el – o referire evidentă la Ucraina.
Comentariile lui Scholz reflectă înţelegerea generală că Ucraina nu poate adera la NATO atât timp cât se află în război activ cu Rusia. Dar oficialii ucraineni doresc ca liderii NATO să ofere un gest politic concret care să arate că Kievul este cel puţin pe calea aderării.
Unii aliaţi NATO sunt dispuşi să fie mult mai tranşanţi decât Scholz pe această temă, mai ales cei care reprezintă ţările baltice, subliniind încă o fisură care îi separă pe aliaţi. „Singura garanţie de securitate care funcţionează … este aderarea la NATO”, a declarat joi premierul estonian Kaja Kallas, reluând mesajul lui Zelenski.
