Ucraina va începe discuțiile cu NATO cu privire la un plan de acțiuni pentru a intra în alianța condusă de SUA, a spus președintele ucrainean Petro Poroșenko luni, 10 iulie, țara sa urmând să lucreze asupra reformelor necesare pentru a atinge standardele de membru NATO până în 2020.
Președintele Petro Poroșenko, a cărui țară luptă într-un război cu rebeliunea susținută de Kremlin în regiunile de est ale Ucrainei, a reluat perspectiva aderării la NATO în timpul unei vizite făcute la Kiev de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, care a folosit el însuși această ocazie pentru a face apel la Moscova să-și retragă trupele din Ucraina.
”Ucraina și-a definit în mod clar viitorul ei politic și viitorul ei în sfera securității. (…) Astăzi am stabilit în mod clar”, a spus Poroșenko vorbind cu reporterii împreună cu Stoltenberg.
Rusia a reacționat rapid, comunicând că perspectiva aderării la NATO a Ucrainei nu ar fi de natură să promoveze stabilitatea și securitatea în Europa.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov, a reacționat la comentariul lui Stoltenberg repetând afirmația Rusiei că nu a avut niciodată trupe în Ucraina.
Liderii NATO au căzut de acord la summitul din 2008 de la București că Ucraina va deveni membră a Alianței nord-atlantice în viitor. Dar în Ucraina exista o susținere populară minoră a acestei idei în acel moment și intenția de a adera la Alianță nu a fost niciodată urmărită de președintele pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici (anii de mandat 2010-2014).
Susținerea pentru calitatea de membru al Alianței a crescut de la anexarea Crimeii de către Rusia în martie 2014, imediat după fuga lui Ianukovici în Rusia, și izbucnirea războiului în estul Ucrainei, care a făcut peste 10.000 de victime.
Peste 69 de procente dintre ucraineni își doresc aderarea țării lor la NATO, conform unui sondaj de opinie efectuat de Fundația pentru Inițiative Democratice din Ucraina în iunie 2017, în comparație cu o susținere de doar 28% pentru ideea aderării la NATO în 2012, când Ianukovici era la putere.
Majoritatea observatorilor afirmă că orice perspectivă pentru calitatea de membru al NATO este la mulți ani distanță. Însă nu au fost menționate date concrete pentru când ar putea începe un MAP (membership action plan, plan de acțiune pentru obținerea calității de membru) Ucraina-NATO.
Președintele ucrainean: ”Nu vom aplica prea curând pentru calitatea de membru NATO”
Poroșenko a spus, prin intermediul unor comentarii separate făcute publice de biroul său de presă, că Ucraina este determinată să implementeze reforme ”pentru a avea un calendar clar a ceea ce trebuie făcut ca până în 2020 țara să se înscrie în criteriile necesare pentru obținerea calității de membru al NATO”.
O purtătoare de cuvânt a NATO a afirmat că aceste criterii se referă la apărare, măsuri anticorupție, bună guvernare și aplicare a legii.
Însă războiul din est, care se mai desfășoară în pofida unui armistițiu în teorie, pune de asemenea obstacole calității de membru NATO din moment ce NATO impune statelor care doresc să adere la Alianța nord-atlantică să-și aplaneze disputele internaționale prin metode pașnice.
Stoltenberg a atras atenția asupra amenințărilor crescânde la adresa siguranței echipelor internaționale care monitorizează conflictul armat din estul Ucrainei. El a spus de asemenea că NATO a asigurat Ucrana cu echipament de ultimă generație pentru a descoperi identitatea hackerilor care au pus în practică atacul cibernetic care a lovit Ucraina în luna iunie 2017 și s-a răspândit pe tot globul. Acest atac cibernetic s-a dat împotriva serverelor guvernamentale ale Ucrainei începând cu 27 iunie și s-a răspândit în aceeași zi pe tot globul, afectând servere din alte câteva state, printre care și România, dar, de asemenea, perturbând activitatea fabricilor și comerțul internațional. Politicienii ucraineni au dat vina pe Rusia, în timp ce Moscova a negat orice implicare, informează France 24 citând un reportaj realizat de agenția de presă Reuters.
Ucraina vrea în NATO, dar deocamdată e ținută în șah de Rusia și nu poate adera
Recentele discuții privind aderarea Ucrainei la NATO reprezintă într-o măsură mai mare un semnal politic transmis Kremlinului, și într-o mult mai mică măsură un calendar real, pe luni și ani, a primirii vecinei noastre de la nord-est în Alianța nord-atlantică.
Ucraina ar putea adera la NATO doar cu condiția că își rezolvă până pe 1 ianuarie 2021 complicatul dosar de siguranță națională, care include două conflicte de natură politico-militară cu Rusia: anexarea Crimeei și războiul împotriva separatiștilor pro-ruși și susținuți logistic de Federația Rusă din regiunile ucrainene Donețk și Lugansk, recunoscute împreună prin denumirea Donbas (Donskoi Bassein (ucraineană și rusă) – bazinul carbonifer și minier al râului Don, n.r.).
Prezentăm în continuare câteva documente ale NATO relevante pentru cazul aderării Ucrainei la Alianța nord-atlantică.
Tratatul nord-atlantic fondator al NATO din 4 aprilie 1949, articolul 10 (relevant pentru potențialii noi membri, inclusiv Ucraina):
Prin acord unanim, părțile pot să invite să adere la acest Tratat orice alt stat european aflat în poziția de a urma principiile acestui Tratat și de a contribui la securitatea zonei nord-atlantice, să adere la acest Tratat. Orice stat astfel invitat poate deveni parte la Tratat, în urma depunerii la guvernul Statelor Unite ale Americii a documentului de aderare. Guvernul Statelor Unite ale Americii va notifica fiecare Parte în legătură cu depunerea fiecărui astfel de document de aderare.
Tratatul nord-atlantic (1949), articolul 5:
Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor și, în consecință, sunt de acord ca, dacă are loc asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la auto-apărare individuală sau colectivă recunoscut prin Articolul 51 din Carta Naiunilor Unite, va sprijini Partea sau Părțile atacate prin efectuarea imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părți, a oricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate, pentru restabilirea și menținerea securității zonei nord-atlantice. Orice astfel de atac armat și toate măsurile adoptate ca rezultat al acestuia vor trebui raportate imediat Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după ce Consiliul de Securitate va adopta măsurile necesare pentru restabilirea și menținerea păcii și securității internaționale.
Carta Națiunilor Unite adoptată în 1945 la San Francisco, articolul 51:
Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va aduce atingere dreptului inerent de autoaparare individuala sau colectiva in cazul in care se produce un atac armat impotriva unui Membru al Natiunilor Unite, pina cind Consiliul de Securitate va fi luat masurile necesare pentru mentinerea pacii si securitatii internationale. Masurile luate de Membri in exercitarea acestui drept de autoaparare vor fi aduse imediat la cunostinta Consiliului de Securitate si nu vor afecta in nici un fel puterea si indatorirea Consiliului de Securitate, in temeiul prezentei Carte, de a intreprinde oricind actiunile pe care le va socoti necesare pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale.
