Numărul din ce în ce mai mic de studenți, scandalurile de plagiat și lipsa dotărilor sunt principalele problemele cu care începe anul universitar 2022-2023.
Aproximativ 400.000 de studenți au început cursurile în noul an universitar, dar problemele lor și ale universităților la care învață sunt aceleași de mulți ani.
Teoretic, cu toate că PNL a votat-o pe Ligia Deca pentru portofoliul de la Educație, anul universitar a început fără ministru.
Festivismul și urările de bun venit din partea politicienilor nu rezvolvă problemele sistemice din universități. România are 53 de universități de stat acreditate și 33 de universități particulare.
Profesorii universitari consultați de Europa Liberă spun că subfinanțarea sistemului universitar este una dintre problemele cu care se confruntă universitățile.
„Finanțarea se face per student, ceea ce înseamnă că primești atâția bani câți studenți ai. Acest lucru forțează universitățile, care de obicei nu prea au alte surse de finanțare, să treacă studenții an de an, chiar și în condițiile studenții respectivi nu ar fi la nivelul la care ar fi trebuit să fie. Și asta pur și simplu pentru că în momentul în care elimini un student pierzi și finanțarea pe care ți-o aduce acel student”, spune profesorul Claudiu Tufiș, conferențiar universitar al Facultății de Științe Politice a Universității din București.
Chiar dacă păstrează toți studenții fără să îi lase repetenți, universitățile tot nu au săli de clase, access la baze de date cu studii de ultimă oră, bibliografie.
„Continuăm să funcționăm fără să avem săli de clasă, eu sunt la Universitatea din București și pot să vorbesc despre ea, unde multe facultăți care nu au spații și le închiriază”, spune și profesoara Ionela Băluță, de la Universitatea din București, și director la Centrul pentru Politicile Egalităţii de Şanse.
După ce au învățat aproape doi ani în online din cauza pandemiei de covid, universitățile încep cursurile în sălile de clasă.
„Ne întoarcem după doi ani de online în care am dezvoltat multe materiale online pe care nu avem unde să le predăm la clasă pentru că nu avem dotări, nici retroproiectoare, nici conexiune la internet”, completează Ionela Băluță.
Profesorul Claudiu Tufiș susține că dincolo de finanțarea de la stat, universitățile ar trebui să-și completeze veniturile din proiectele de cercetare. „Or, știm foarte bine cum e cu cercetarea în România: suntem și am fost pe ultimele locuri din Europa la cercetare. Nu există multe colaborări între facultăți și parteneri din industrie”, a mai spus Claudiu Tufiș.
Exodul către universitățile străine
Numărul de studenți care scade de la an la an este o altă problemă a universităților, fapt legat tot de finanțare. Dacă în urmă cu cinci ani numărul studenților la licență era de peste 550.000, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în prezent numărul este de aproximativ 400.000.
Numărul de studenți mai scade și pentru că mulți dintre absolvenții de liceu aleg să studieze la universitățile din străinătate. „Mai există si atractivitatea studiilor din afară, unde anual pleacă mii de studenți care sunt «crème de la crème», adică pleacă cei mai buni”, arată Claudiu Tufiș.
Scandalurile cu doctorate plagiate
Profesorii universitari consideră că exodul studenților străini are loc și pe fondul unei „crize de legitimitate a învățământului superior”.
„De 15 ani de zile avem scandalurile legate de plagiat ale politicienilor, și evident că acestea s-au răsfrânt în timp și asupra profesorilor, pentru că apare întrebarea dacă profesorii care au coordonat doctoratele nu au văzut că erau plagiate? Acest declin al prestigiului profesorilor universitari este pe deplin justificat pe de o parte, dar pe de altă parte a fost și o victimă colaterală a războaielor politice care au fost duse”, susține Claudiu Tufiș.
Mai multe detalii, pe europalibera.
