Joi seară (8 iunie), după reuniunea miniștrilor Afacerilor Interne la Luxemburg, Italia a dat undă verde unui acord major care ar putea revizui procedurile de azil ale UE pentru prima dată după mulți ani, informează POLITICO.
„Nu eram sigură că această zi va veni”, a declarat Maria Malmer Stenergard, ministrul pentru Migrație al Suediei, țară care deține în prezent președinția rotativă a UE. Alți miniștri au salutat acordul – aprobat de 21 de state membre – ca fiind „istoric”.
Acordul va schimba atât modul în care solicitanții de azil sunt procesați la frontieră, cât și felul în care aceștia sunt relocați în Europa. Deși joi după-amiază se alăturaseră suficiente țări – inclusiv Germania și Franța -, o coaliție de aproximativ 10 state condusă de Italia a blocat acordul până seara târziu.
Cu toate că UE avea nevoie doar de o majoritate pentru a trece pachetul de reforme, sprijinul Italiei este crucial, deoarece aceasta primește printre cei mai mulți solicitanți de azil din UE. „Din punct de vedere politic, este imposibil să mergem mai departe fără Italia”, a declarat un diplomat UE, vorbind sub protecția anonimatului.
Țările din sudul UE, printre care Italia și Grecia, cer de mult timp mai mult ajutor pentru a face față numărului mare de persoane care ajung pe coastele lor. Țările mai bogate, printre care Germania și Suedia, s-au arătat reticente față de numărul de persoane care ajung pe teritoriul lor.
Pachetul privind migrația are mai multe componente. Pentru început, acesta ar asigura procesarea imediată la frontieră a anumitor solicitanți de azil și ar facilita returul în siguranță a celor ale căror cereri sunt respinse. De asemenea, ar permite țărilor să oprească procesarea persoanelor la frontieră dacă numărul acestora atinge o anumită limită.
Conform noului acord, fiecare țară ar fi responsabilă pentru un anumit număr de persoane, dar nu ar trebui neapărat să le primească, scrie REUTERS.
Țările care nu sunt dispuse să primească migranți clandestini și refugiați care sosesc ad-hoc în UE ar putea să își ajute în schimb colegii care îi găzduiesc, prin intermediul unor sume de bani – aproximativ 20.000 de euro de persoană -, cu echipamente sau personal.
Polonia și Ungaria, care se numără printre cei mai vocali opozanți ai UE referitor la acceptarea imigranților veniți pe mare, s-au opus acordului, afirmând că liderii naționali ai blocului comunitar ar trebui să revină asupra acestei chestiuni atunci când se vor întâlni din nou la final de iunie. Cu toate acestea, opoziția acestora nu a dus la amânarea acordului.
Acordul deschide calea unor negocieri dificile cu Parlamentul European și cu Comisia Europeană, ceea ce pune UE în poziția de a finaliza întregul pachet înainte de alegerile europene din iunie anul viitor.
Criticii liberali ai acordului au declarat că procedura rapidă de trecere a frontierei riscă să reînvie scenele tragice care au avut loc în insulele grecești în urmă cu câțiva ani, prin crearea unor tabere de migrație și mai aglomerate și inadecvate, la periferia UE.
O altă parte a negocierilor de ultim moment de joi a părut a fi decizia Comisiei de a anunța că președintele Ursula von der Leyen va vizita Tunisia duminică, împreună cu Meloni și premierul olandez Mark Rutte. Această decizie a fost un răspuns la presiunile Italiei pentru ca UE să își intensifice sprijinul acordat Tunisiei, devenită recent un nod de plecare a migranților spre Europa.
Autori: Gregorio Sorgi, Jacopo Barigazzi (POLITICO); Gabriela Baczynska (REUTERS).
