UPDATE 20:25
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a comentat, marţi, aderarea Finlandei la NATO şi a afirmat că este un moment istoric. „Finlanda este mai sigură, întregul Flanc Nordic este mai sigur, întreaga Alianţă este mai sigură”, a transmis Geoană.
„Astăzi, pentru prima dată în istorie, am ridicat steagul Finlandei la sediul NATO. Alegerea Finlandei de a se alătura Alianţei a fost primită cu deschidere şi entuziasm de toate statele membre şi astăzi, împreună, le urăm bun-venit! Aderarea înseamnă că Finlanda este mai sigură, întregul Flanc Nordic este mai sigur, întreaga Alianţă este mai sigură”, a scris, marţi, Mircea Geoană, pe Facebook.
Potrivit acestuia este „un moment istoric, un moment al bucuriei pentru noi toţi, inclusiv pentru prietenii finlandezi, chiar dacă an de an sunt desemnaţi cel mai fericit popor din lume”.
„Astăzi, 31 de steaguri flutură mândre la sediul NATO, iar în curând vor fi 32. Tervetuloa Suomi”, a mai scris secretarul general adjunct al NATO.
UPDATE 20:15
Preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu a afirmat că Finlanda se alătură „liniei de front în apărarea securităţii noastre comune şi a valorilor democratice”, după ce acest stat a devenit marţi membru al NATO.
„Finlanda se alătură liniei de front în apărarea securităţii noastre comune şi a valorilor democratice. Împărtăşim respectul pentru libertate şi hotărârea de a proteja sistemul internaţional bazat pe reguli. Alianţa noastră este acum mai puternică şi mai rezistentă. Bun venit Finlanda!”, a scris Marcel Ciolacu, marţi pe Twitter.
Finlanda a devenit marţi, în mod oficial, al 31-lea stat membru al NATO, după 30 de ani de nealiniere militară. Prin aderarea la NATO, Finlanda, care a fost invadată de Uniunea Sovietică în 1939, dublează lugimea frontierei cu Rusia a Alianţei Nord-Atlantice conduse de către Statele Unite.
UPDATE 17:13
Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că Alianţa Nord-Atlantică este acum mai puternică, după ce Finlanda a devenit marţi al 31-lea stat membru al NATO.
„România felicită Finlanda pentru faptul că a devenit astăzi a 31 ţară membră a NATO! În faţa unor provocări fără precedent din regiunea noastră, unitatea şi solidaritatea vor predomina mereu. Alianţa noastră este acum mai puternică!”, a scris Klaus Iohannis, marţi pe Twitter.
Finlanda a devenit marţi, în mod oficial, al 31-lea stat membru al NATO, după 30 de ani de nealiniere militară. Prin aderarea la NATO, Finlanda, care a fost invadată de Uniunea Sovietică în 1939, dublează lugimea frontierei cu Rusia a Alianţei Nord-Atlantice conduse de către Statele Unite.
Prim-ministrul Nicolae Ciucă a salutat aderarea Finlandei la NATO şi a adăugat că aşteaptă ca şi Suedia în curând să devină membru cu drepturi depline în Alianţa Nord-Atlantică.
„Guvernul României salută aderarea oficială a Finlandei la NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie! Dreptul suveran al ţărilor de a-şi alege angajamentele de securitate le face mai sigure şi consolidează Alianţa. După decizia istorică de anul trecut de a invita Finlanda şi Suedia să devină state NATO am văzut cel mai rapid proces de ratificare din istoria modernă a Alianţei, iar România a fost între primele ţări care au deschis calea acestora către statutul de membru”, a afirmat Nicolae Ciucă, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Guvernului României.
Premierul a adăugat că aşteaptă ca Suedia să devină curând membru cu drepturi depline în NATO.
„Îi felicităm pe prietenii finlandezi, noii noştri parteneri de Alianţă în blocul Nord-Atlantic şi le dorim mult succes! Aşteptăm să primim Suedia ca membru cu drepturi depline cât mai curând posibil!”, a completat şeful Executivului.
Finlanda a devenit marţi, în mod oficial, al 31-lea stat membru al NATO, după 30 de ani de nealiniere militară. Prin aderarea la NATO, Finlanda, care a fost invadată de Uniunea Sovietică în 1939, dublează lugimea frontierei cu Rusia a Alianţei Nord-Atlantice conduse de către Statele Unite.
UPDATE 16:36
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat marţi, că Finlanda este acoperită de articolul 5 al Tratatului NATO după aderarea la organizaţie, în timp ce preşedintele Sauli Niinisto a spus că el şi concetăţenii să au sentimentul că trăiesc într-o lume mai stabilă.
„Finlanda are cei mai puternici aliaţi din lume. (Vladimir) Putin a vrut să menţină uşa închisă la NATO. Astăzi îi arătăm că a eşuat. În loc de mai puţin NATO, a realizat mai mult NATO”, a spus Stoltenberg într-o declaraţie comună cu preşedintele finlandez Sauli Niinisto, potrivit agerpres.
„Este o zi măreaţă pentru Finlanda şi o zi importantă şi pentru NATO. Vreau să văd că procesul de extindere de la 30 la 31 va fi urmat de trecerea la 32. Facem tot ce putem, împreună cu aliaţii, pentru a obţine aderarea cât mai rapidă a Suediei, care este foarte importantă pentru Finlanda”, a spus Niinisto.
El a recunoscut că se simte uşurat după realizarea aderării la NATO, dar a menţionat că întreg procesul nu a fost atât de dur, pentru că ţara sa a cooperat mereu foarte bine cu NATO.
„Ne-am dezvoltat mereu capabilităţile lucrând împreună cu NATO, an de an, aşa că nu este nimic atât de nou. Nu cred că în viaţa de zi cu zi oamenii văd foarte multe schimbări. Dar avem mai mult sentimentul că trăim într-o lume mai stabilă”, a mai spus preşedintele Finlandei.
„Finlanda a devenit o membră deplină a Alianţei şi va participa la toate întâlnirile şi structurile Alianţei. Dar cel mai important este că Finlanda va fi acoperită de garanţiile de securitate ale NATO, de articolul 5 al Tratatului NATO”, a subliniat şi secretarul general al NATO.
UPDATE 16:02
Finlanda a devenit marţi, în mod oficial, al 31-lea stat membru al NATO, după 30 de ani de nealiniere militară, relatează AFP.
Ministrul finlandez de Externe Pekka Haavisto a semnat documentul aderării şi i l-a înmânat secretarului de stat american Antony Blinken.
UPDATE 15:25
Rusia nu va lăsa fără răspuns aderarea Finlandei la NATO, ceea ce reprezintă o nouă escaladare a relaţiilor cu Alianţa Nord-Atlantică, a declarat marţi Kremlinul, promiţând „contramăsuri” şi calificând extinderea Alianţei Nord-Atlantice drept o „atingere la securitatea” Rusiei, informează EFE şi AFP.
„Este o nouă agravare a situaţiei. Extinderea NATO este o atingere la securitatea noastră şi la interesele naţionale” ruse, a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, exclamând: „Exact aşa o vedem noi!”
„Aceasta ne constrânge să adoptăm contramăsuri” pentru a ne asigura securitatea, a continuat el, adăugând că Moscova va acţiona în funcţie de modul în care NATO va „exploata teritoriul finlandez” şi dacă îşi va desfăşura infrastructura în apropierea frontierei ruse. „Vom urmări atent ce se petrece în Finlanda, modul în care aceasta ne ameninţă. Măsurile vor fi luate în funcţie de aceasta. Armata noastră va reacţiona în timp util”, a afirmat Peskov, indicând că vor fi măsuri capabile să asigure securitatea Rusiei la nivel ‘tactic şi strategic’.
Referitor la natura acestor măsuri, Peskov s-a limitat să spună că „vor fi cele considerate necesare” de Moscova.
După trei decenii de nealiniere militară, Finlanda s-a alăturat marţi oficial NATO, o cotitură strategică provocată de ofensiva Moscovei împotriva Ucrainei.
Aderarea Finlandei permite NATO să-şi dubleze lungimea frontierei pe care o împart membrii săi cu Rusia, ceea ce Moscova consideră foarte defavorabil ei.
Alianţa Nord-Atlantică, condusă de SUA, este de fapt considerată de Moscova una din principalele ameninţări la adresa securităţii sale. Voinţa afişată de Kiev de a se alătura NATO a fost de altfel unul din motivele invocate de Rusia pentru a-şi justifica ofensiva împotriva Ucrainei.
Decizia Finlandei, după decenii de neutralitate, reprezintă deci un regres pentru Moscova, notează AFP.
Cazul Finlandei diferă mult de aspiraţiile Ucrainei de a adera la blocul euro-atlantic, a afirmat totodată Peskov. „Situaţia cu Finlanda este radical diferită de cea cu Ucraina”‘, a reiterat el.
„Finlanda nu a devenit niciodată anti-Rusia şi noi nu am avut nicio dispută” cu ea, a afirmat Peskov. Aderarea sa la NATO „nu va putea decât să afecteze natura relaţiilor noastre”, căci Alianţa „este o organizaţie neprietenoasă, ostilă în mai multe privinţe faţă de Rusia”, a adăugat el.
Ministrul-adjunct de externe al Rusiei, Aleksandr Gruşko, a declarat luni că Moscova va răspunde la aderarea Finlandei la NATO prin consolidarea potenţialului său militar la graniţa sa de vest şi nord-vest.
În acelaşi timp, Gruşko a adăugat că, ‘în cazul în care forţe şi mijloace ale altor ţări NATO vor fi desfăşurate în Finlanda’, vor fi luate ‘măsuri suplimentare’ pentru a se asigura securitatea militară a Rusiei.
La rândul său, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat marţi că aderarea Finlandei la NATO în calitate de cel de-al 31-lea membru şi intensificarea activităţilor NATO în apropierea frontierelor Rusiei şi Belarus creează riscul unei extinderi majore a conflictului în Ucraina, potrivit EFE.
„NATO pune în aplicare un ansamblu de măsuri pentru a spori pregătirea de luptă a Forţelor armate comune, îşi intensifică antrenamentele de luptă şi activităţile de recunoaştere în apropierea frontierelor Rusiei şi Belarusului”, a declarat Şoigu în faţa conducerii forţelor armate ruse.
„Desigur, toate acestea creează riscuri de extindere semnificativă a conflictului, dar nu vor afecta rezultatul operaţiunii speciale’, a adăugat el, referindu-se la campania militara rusă în Ucraina.
Rusia a declanşat în februarie 2022 o invazie în Ucraina, o agresiune neprovocată, ilegală şi nejustificată, prima de acest fel după cel de-al Doilea Război Mondial.
UPDATE 15:15
Finlanda devine marţi membră a NATO, finalizând o schimbare istorică a politicii sale de securitate despre care şeful Alianţei, Jens Stoltenberg, spune că a fost declanşată chiar de invazia pe care liderul rus Vladimir Putin a decis-o în Ucraina, relatează Reuters.
„Preşedintele Putin a avut ca obiectiv declarat al invaziei Ucrainei să obţină mai puţin NATO”, a declarat Stoltenberg reporterilor la sediul NATO din Bruxelles, cu câteva ore înainte ca Finlanda să devină oficial al 31-lea membru al Alianţei. „El obţine exact opusul. Finlanda astăzi şi, în curând, şi Suedia vor deveni membre cu drepturi depline ale Alianţei”, a declarat Stoltenberg.
Kremlinul a declarat că Rusia va fi forţată să ia „contramăsuri” la aderarea Finlandei, ministrul apărării, Serghei Şoigu, afirmând că această decizie ridică perspectiva unei noi escaladări a conflictului din Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că extinderea NATO – criticată de mult timp la Moscova – reprezintă o „intruziune în securitatea şi în interesele naţionale ale Rusiei”, iar Moscova va urmări îndeaproape orice desfăşurare militară a NATO în Finlanda.
Ca răspuns la ultimele anunţuri ale Moscovei, Stoltenberg a declarat că NATO îşi evaluează în mod constant propria poziţie, organizând mai multe exerciţii şi având o prezenţă mai mare în regiunea nordică.
De asemenea, el a minimalizat promisiunea lui Putin de a amplasa arme nucleare tactice în Belarus. „Până acum, nu am văzut nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei care să necesite schimbări în postura noastră, dar vom rămâne vigilenţi, vom monitoriza îndeaproape ceea ce fac şi vom lua măsurile necesare pentru a ne asigura întotdeauna că avem o descurajare credibilă pentru toţi aliaţii noştri”, a spus secretarul general al NATO.
UPDATE 14:47
Finlanda a aderat marţi la NATO, după 30 de ani de nealiniere militară, o cotitură strategică, cauzată de invazia Ucrainei de către Rusia, relatează AFP.
”Este bineînţeles o zi mare pentru Finlanda (…). Este totodată un lucru bun pentru NATO”, a subliniat ministrul finlandez al Apărării Antti Kaikkonen.
Însă Moscova denunţă o ”nouă agravare a situaţiei”, potrivit unui purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
”Extinderea NATO este o atingere la adresa securităţii noastre şi intereselor noastre naţionale”, a declarat el presei şi a anunţat, fără să ofere detalii, că Rusia se vede obligată ”să ia contramăsuri”.
În cadrul unei ceremonii încărcate de simbolism, această ţară nordică, care împarte o frontieră de 1.300 de kilometri lungime cu Rusia, devine al 31-lea stat membru al Alianţei în ziua în care a luat naştere, la 4 aprilie 1949.
După înmânarea documentelor aderării secretarului de Stat american Antony Blinken, gardianul Tratatului fondator al Organizaţiei Atlanticului de Nord,, steagul Finlandei urmează să fie înălţat în curtea de onoare de la sediul Alianţei, la Bruxelles, la ora locală 15.30 (16.30, ora României), între steagurile Estoniei şi Franţei, după ordinea alfabetică.
”Finlanda este acum în securitate”, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg la sosire.
”Împreună, aliaţii NATO reprezintă 50% din puterea militară mondială. Aşadar, atât timp cât rămânem uniţi, atât timp cât timp ne apărăm reciproc şi o facem în mod credibil, nu va exista atac militar împotriva unui aliat NATO”, a declarat el.
Invazia Ucrainei de către Rusia a bulversat securitatea în Europa şi a refăcut cărţile, determinând Finlanda şi Suedia să vrea să intre sub umbrela protectoare a NATO.
Prin aderarea la NATO, Finlanda, care a fost invadată de Uniunea Sovietică în 1939, dublează lugimea frontierei cu Rusia a Alianţei Nord-Atlantice conduse de către Statele Unite.
Ea obţine protecţia Articolului 5 – angajamentul apărării colective, potrivit căruia un atac al unui membru ”va fi considerat un atac împotriva tutuor membrilor” NATO.
UPDATE 14:05
Finlanda va deveni marți membru NATO, finalizând o schimbare de politică de securitate declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, în vreme ce statul vecin Suedia este lăsat să aștepte, transmite Reuters, citat de digi24.
Alianța militară va întâmpina Finlanda ca cel de-al 31-lea membru în cadrul unei ceremonii de ridicare a steagului la sediul NATO de la marginea Bruxelles-ului, la care participă președintele finlandez Sauli Niinisto și miniștri din guvern. „Aceasta este cu adevărat o zi istorică. Este o zi grozavă pentru alianță”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înaintea ceremoniei, potrivit BBC. Evenimentul marchează sfârșitul unei ere pentru Finlanda în care nu s-a aliniat din punct de vedere militar, după ce statul a respins o încercare de invazie din partea Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a optat să încerce să mențină relații prietenoase cu Rusia vecină.
Însă recenta invazie a Rusiei într-un alt vecin, Ucraina, care a început în februarie 2022, i-a făcut pe finlandezi să caute securitatea sub umbrela pactului de apărare colectivă oferită de NATO, care stipulează că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor membrilor. Suedia a trecut printr-o transformare similară în gândirea de apărare iar Stockholm și Helsinki au aplicat împreună anul trecut pentru a se alătura NATO. Însă aplicația Suediei a fost blocată de membrii NATO Turcia și Ungaria. După ce ambele țări au aprobat aplicația Finlandei săptămâna trecută, ultimul pas formal în privința drumului pe care se află Helsinki va veni când ministrul de externe Pekka Haavisto înmânează documentul de accedere către oficialii guvernamentali americani la Bruxelles. Steagul Finlandei va fi ridicat în fața sediului NATO alături de cele ale celorlalte 30 de state membre ale alianței înainte de întrunirea miniștrilor de externe NATO.
Finlanda devine marţi, oficial, cel de-al 31-lea stat membru al NATO, a anunțat Jens Stoltenberg, Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice.
„Îi urăm bun venit Finlandei, care devine cel de-al 31-lea stat membru NATO, lucru care va oferi mai multă siguranță acestui stat, iar Alianța Nord-Atlantică va deveni mai puternică.
Vom lansa steagul finlandez, pentru prima dată, aici, la sediul organizației.
Va fi o zi importantă pentru securitatea Finlandei, pentru siguranța zonei nordice, dar și pentru NATO, în ansamblu. Drept rezultat, va crește și securitatea Suedia”, a afirmat Secretarul General al alianţei, Jens Stoltenberg.
Anunțul că Finlanda devine membră NATO vine pe fondul unor importante mișcări politice din țara nordică.
El a precizat că arborarea steagului Finlandei la sediul NATO din Bruxelles va avea loc marţi, în cadrul unei ceremonii care va avea loc la ora locală 15.00 (16.00 ora României), scrie agerpres.ro.
„Va fi o zi bună pentru securitatea Finlandei, pentru securitatea nordică şi pentru NATO ca întreg. Suedia va fi mai în siguranţă ca rezultat”, a spus Stoltenberg. El a reamintit că este vorba despre procesul de aderare „cel mai rapid” din istoria recentă a Alianţei.
„Toţi suntem de acord că aderarea Suediei trebuie să aibă loc rapid”, a spus Stoltenberg, referindu-se la cealaltă ţară nordică care a făcut cerere de aderare, dar aceasta nu a fost ratificată încă de două state membre, Turcia şi Ungaria.
El a arătat totuşi că deciziile de ratificare a unor noi state membre la organizaţie sunt individuale şi că „nu luăm decizii în numele parlamentelor aici la NATO”.
„De când am luat decizia de a invita Suedia să devină stat aliat NATO am lucrat la integrarea Suediei în infrastructurile noastre. Procesul nu a fost întârziat de procesul de ratificare şi va continua, chiar şi după ce Suedia devine membru deplin”, a explicat Stoltenberg.
„Nu trebuie afirmat că dacă ratificarea nu se încheie, nimic nu se întâmplă. A început să se întâmple de când i-am invitat”, a subliniat secretarul general al NATO.
El a ţinut să precizeze că Suedia nu e abandonată pentru că nu a putut adera la NATO alături de Finlanda şi că „Suedia este pe cât se poate de aproape de statutul de membru deplin” al organizaţiei.
Reacţia Rusiei
Rusia îşi va consolida capacitatea militară în regiunile sale vestică şi nord-vestică drept răspuns la aderarea Finlandei la NATO, aşteptată pentru marţi, a declarat luni ministrul de externe adjunct rus Aleksandr Gruşko, citat de agenţia de presă RIA, transmit Reuters şi AFP.
”Ne vom consolida potenţialul militar în vest şi în nord-vest”, adică la frontierele cu Europa de Est şi Finlanda, a indicat Gruşko.
”În caz de desfăşurare de forţe şi resurse ale altor membre ale NATO în Finlanda, vom lua măsuri suplimentare pentru a asigura de o manieră fiabilă securitatea militară a Rusiei”, a adăugat demnitarul rus.
Noua doctrină diplomatică a Federaţiei Ruse, prezentată săptămâna trecută, desemnează Occidentul drept o ”ameninţare existenţială” pe care Moscova trebuie să o combată.
Anul trecut, ministrul apărării rus Serghei Şoigu a afirmase că Rusia va adopta ”contramăsuri adecvate” şi că va forma 12 unităţi şi divizii în districtul său militar de vest.
Reacţia lui Aleksandr Gruşko a survenit după anunţul făcut luni, la Bruxelles, de către secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit căruia Finlanda va deveni marţi cel de-al 31-lea stat membru al NATO şi drapelul finlandez va fi ridicat pentru prima dată la sediul organizaţiei.
„Este o săptămână istorică. Mâine (marţi – n.r.) vom primi Finlanda în NATO, care va deveni cel de-al 31 membru al NATO. Vom ridica steagul Finlandei pentru prima dată aici, la sediul NATO”, a declarat Stoltenberg în cadrul conferinţei de presă premergătoare reuniunii de marţi şi miercuri a miniştrilor de externe din Alianţa Nord-Atlantică.
Finlanda şi Suedia au solicitat anul trecut să adere la NATO ca reacţie la invazia rusă din Ucraina, dar procesul a fost ţinut în loc de Turcia şi Ungaria.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan bloca din mai 2022 intrarea în NATO a Finlandei şi a vecinei acesteia Suedia. Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa ”teroriştilor” kurzi refugiaţi în această ţară, cerând extrădări asupra cărora, totuşi, guvernul nu are ultimul cuvânt.
Incendierea unui exemplar din Coran de către un extremist în capitala suedeză, în luna ianuarie, a condus la suspendarea convorbirilor între Ankara, Helsinki şi Stockholm. Ulterior, şeful statului turc a lăsat să se înţeleagă că Turcia este pregătită să ratifice separat aderarea Finlandei, cu toate că iniţial cele două ţări nordice doreau să avanseze ”umăr la umăr” în procesul de integrare euroatlantică.
Finlanda şi Federaţia Rusă au o frontieră terestră comună cu o lungime de aproximativ 1.350 de kilometri.
La 24 februarie anul trecut, Rusia a lansat o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei vecine. Moscova a susţinut constant că desfăşoară o ”operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina.
Kievul a anunţat că, înainte de a discuta despre un eventual plan de pace cu Moscova, trupele ruse trebuie să părăsească întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv regiunile anexate anul trecut şi peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014.
