Skip to content
Republica Moldova

UPDATE VIDEO Protestele din R. Moldova s-au încheiat cu o “rezoluţie”, după aproape trei ore de tensiuni. A fost alertă cu bombă şi pentru Aeroportul Chişinău

TV8

UPDATE, ORA 18.10

Am avut parte de încă o tentativă de destabilizare a ţării din partea unor partide politice şi grupări criminale asociate care, folosindu-se de necazurile oamenilor, au organizat o manifestaţie cu multiple încălcări (ale legii) în centrul Capitalei”, a declarat preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, comentând protestul din 12 martie, relatează TV8.md.

Şeful Legislativului a reiterat că scopul protestelor este „răsturnarea ordinii constituţionale, schimbarea puterii legitime de la Chişinău, care să pună ţara la dispoziţia Rusiei, pentru a opri procesul de integrare europeană, dar şi pentru ca Moldova să poată fi folosită de Rusia în războiul ei împotriva Ucrainei”.

Toţi cei care participă în aceste acţiuni îndreptate împotriva statului R. Moldova – elemente externe, membri ai partidelor politice şi grupărilor criminale, şi toţi cei care îi protejează pe aceştia, trebuie să fie traşi la răspundere”, a punctat Igor Grosu.

Potrivit preşedintelui Parlamentului, organizatorii „nu au asigurat desfăşurarea protestului în cadrul legal, au fost descoperite obiecte interzise şi au încercat să provoace poliţiştii”. Grosu le-a mulţumit forţelor de ordine pentru că au intervenit „într-o formă calmă, promptă şi au asigurat ordinea publică respectând întocmai legislaţia în vigoare”.

Protest încheiat cu o „rezoluţie” depusă la Guvern

Deputaţii ŞOR Marina Tauber, Vadim Fotescu şi Reghina Apostolova, însoţiţi de reprezentanţii a două posturi TV, au fost lăsaţi de poliţie să intre în clădirea Guvernului pentru a duce rezoluţia, iar ulterior protestul a fost declarat încheiat, după aproape trei ore de tensiuni în capitala moldoveană. Unii protestatari au mai rămas să strige sloganuri antiguvernamentale.

Circulaţia transportului public pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost restabilită.

Deputata ŞOR Marina Tauber susţine că la protest ar fi participat circa 30.000 de oameni.

Participanţii la protest „au adoptat” o rezoluţie prin care solicită ca până luni, 13 martie, ora 13:00, să primească un răspuns pozitiv al guvernării la solicitarea cetăţenilor de achitare a facturilor pentru lunile decembrie-februarie. Înainte ca Marina Tauber să citească rezoluţia, preşedintele raionului Orhei, Dinu Ţurcanu, a cerut aplauze pentru Ilan Şor.

Apoi manifestanţii au insistat că vor să ajungă în faţa Guvernului, dar încercarea le-a fost din nou zădărnicită de poliţişti.

Contramanifestaţie

În centrul capitalei moldovene, ca şi în alte ocazii, s-au adunat şi persoane pentru a manifesta contra Partidului Şor şi a mitingului organizat de acesta. Unul dintre participanţii la contramanifestaţie s-a arătat indignat că protestatarii cer plata facturilor. „Partidul Şor a minţit oamenii că Guvernul trebuie să le plătească toate cheltuielile pentru iarnă. Le-au dat compensaţii. Noi susţinem guvernarea, conducerea Parlamentului”, a spus bărbatul, care a adăugat că oamenii de la protestul antiguvernamental sunt folosiţi de Moscova, relatează TV8.

Alertă cu bombă pe aeroportul Chişinău

O alertă cu bombă a fost înregistrată, în jurul orei 12:50, la Aeroportul Internaţional Chişinău, a informat poliţia. Serviciile specializate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne au intervenit la faţa locului.Totodată, iar personalul aeroportuar şi călătorii au fost evacuaţi din clădire, procedura de înregistrare a pasagerilor fiind temporar suspendată, relatează deschide.md.

Ulterior, alerta cu bombă s-a dovedit a fi falsă, iar autorităţile au deschis o anchetă.

Zeci de participanţi dubioşi, duşi la poliţie pentru identificare

Încă de la începutul protestelor de duminică, 54 de participanţi, dintre care 21 de minori, cu comportament dubios şi obiecte interzise la ei, au fost conduşi la Inspectoratul de Poliţie pentru identificare şi documentare. „Amintim repetat organizatorilor să nu admită participarea la întrunire a minorilor neînsoţiţi de adulţi”, a transmis poliţia.

Doi dintre cei ridicaţi de poliţie aveau asupra lor obiecte periculoase, inclusiv substanţe inflamabile, potrivit TV8.

Reacţia Guvernului

Guvernul nu comentează protestul organizat de Partidul Şor, pe 12 martie, informează purtătorul de cuvânt al Executivului, Daniel Vodă. „Este dreptul democratic al cetăţenilor cu respectarea legii cu privire la întruniri”.

„Pentru detalii despre mersul protestului au comunicat în mod transparent pe parcursul zilei colegii noştri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, a arătat Daniel Vodă.

UPDATE, ORA 14.31

Oameni chemaţi la proteste de partidul lui Ilan Şor au început să se adune, duminică, la Chişinău, pentru a cere guvernului să le plătească integral facturile, în condiţiile în care poliţia anunţase anterior că s-ar fi pregătit cu această ocazie provocări, în spatele cărora ar fi serviciile speciale ale Rusiei.

De altfel, în jurul orei la care au început să se strângă protestatarii, deja autorităţile primiseră patru apeluri telefonice care anunţau amplasarea unor bombe, o tehnică din războiul hibrid cu care R. Moldova a devenit deja familiarizată. Reuters, care a stat de vorbă cu ministrul de interne Ana Revenco şi cu Valeriu Mija, secretar de stat în Ministerul Apărării de la Chişinău, relata vineri că falsele alerte cu bombă au devenit parte din viaţa de zi cu zi a moldovenilor, consumând resursele oficiae. Autorităţile au primit peste 400 de ameninţări false prin telefon sau e-mail începând din vara anului trecut, necesitând intervenţii pentru care a fost nevoie în total de mobilizarea a 9.000 de poliţişti. Aeroportul din Chişinău, instituţiile de învăţământ, instanţele de judecată, spitalele şi centrele comerciale s-au numărat printre ţintele falselor alerte cu bombă.

Încă de la începutul protestelor de duminică, 54 de participanţi, dintre care 21 de minori, cu comportament dubios şi obiecte interzise la ei, au fost conduşi la Inspectoratul de Poliţie pentru identificare şi documentare. „Amintim repetat organizatorilor să nu admită participarea la întrunire a minorilor neînsoţiţi de adulţi”, a transmis poliţia.

Doi dintre cei ridicaţi de poliţie aveau asupra lor obiecte periculoase, inclusiv substanţe inflamabile, potrivit TV8.

Protestul de duminică de la Chişinău a fost convocat de „Mişcarea pentru popor”, o alianţă din care fac parte mai multe asociaţii şi formaţiuni coagulate în jurul Partidul ŞOR.

Cu câteva ore înainte de ora anunţată pentru protest, 13:00, Poliţia Naţională a dezvăluit că a destructurat o reţea care primea instrucţiuni de la serviciile secrete ruse şi care punea la cale organizarea unor provocări şi incidente în timpul demonstraţiilor. Ca urmare, două dintre formaţiunile care fac parte din „Mişcarea pentru popor” şi-au anunţat oficial retragerea, însă protestul rămâne asumat de partidul lui Ilan Şor – oligarh prorus dat în căutare internaţională – a cărui principală figură publică rămâne deputata Marina Tauber.

Coloanele de manifestanţi s-au pus în mişcare spre Parlament, iar traficul pe principalul bulevard al Capitalei a fost întrerupt. Manifestanţii au adus o pancartă cu mesajul „Nu războiului”, relatează TV8.md.

După ce s-au strâns la Parlament, Marina Tauber i-a chemat pe oamenii să meargă mai departe, însă oamenii legii nu le-au permis accesul, aşa că protestatarii au început să forţeze cordonul format din poliţişti, pentru a-şi schimba locaţia şi au început altercaţii.

Mai mulţi poliţişti au format un nou cordon şi au blocat inclusiv cu autobuze bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Nemulţumiţi, protestatarii au continuat să aibă altercaţii cu oamenii legii.

NewsMaker relatează că şeful Poliţiei Naţionale, Viorel Cernăuţeanu, se află în centrul Chişinăului şi supraveghează personal protestul.

Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău au anunțat duminică dejucarea unui plan organizat de Rusia pentru destabilizarea R. Moldova. Șeful Inspectoratului General al poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu, a comunicat, într-o conferință de presă, că s-a reușit destructurarea unei rețele alcătuite din „10 grupe a câte 5-10 persoane”, racolate „din rândul celor cu antecedente penale și sportivilor”, rețea coordonată de un agent al serviciilor secrete ruse.

Scopul rețelei era organizarea  „unor acțiuni de destabilizare pe teritoriul R. Moldova în timpul protestelor care urmează să aibă loc, inclusiv pentru ziua de azi (duminică)” a spus Viorel Cernăuțeanu. În cadrul protestelor urmau să fie folosite inclusiv „persoane fără discernământ”, iar agitatorii ar fi urmat să primească 10.000 de dolari, fiecare. De asemenea, membrii rețelei erau în legătură directă cu „forțe și partide de opoziție din R. Moldova” care i-ar fi ajutat inclusiv cu avocați, în caz de nevoie, a mai spus șeful poliției din R. Moldova, care nu a precizat exact despre ce „forțe de opoziție” este vorba, notează digi24.ro.

„Ieri (sâmbătă) au fost ridicate 25 de persoane, majoritatea au început să dea declarații. Șapte sunt reținuți ca lideri ai grupărilor. Aceste grupuri au fost destructurate”, a spus Cernăuțeanu. Concomitent, Poliția de Frontieră a anunțat că „au primit refuz de intrare în R. Moldova 182 de cetățeni străini”, inclusiv un „posibil” mercenar Wagner.

Atragem atenția că măsurile întreprinse, bazându-se pe analiza de risc și a informațiilor obținute în comun cu autoritățile naționale, inclusiv prin schimbul de informații cu partenerii internaționali, a permis depistarea în fluxul de pasageri, în punctul de trecere a frontierei de stat Aeroportul Internațional Chișinău a unui cetățean care a fost identificat ca și un posibil reprezentant al unei companii private militare din Federația Rusă (Wagner). Cetățeanului în cauză nu i-a fost autorizată trecerea frontierei de stat, fiind întors pe cale aeriană în statul de pornire”. „Pericolul destabilizator este continuu, când ne uităm la cifre, nu este vorba doar de 25 de persoane, este vorba de un număr mult mai mare”, a declarat șeful Poliției R. Moldova, Viorel Cernăuțeanu.

ŞTIREA INIŢIALĂ

182 de străini şi 46 de mijloace de transport care au vrut să intre în R. Moldova au fost respinşi la frontieră doar în ultima săptămână, printre aceştia numărându-se şi un reprezentant al Grupării Wagner.

newsmaker.md

El a fost depistat la Aeroportul internaţional Chişinău, iar poliţiştii de frontieră nu i-au autorizat intrarea în ţară, a anunţat duminică Poliţia de Frontieră, potrivit NewsMaker.

Atragem atenţia că măsurile întreprinse, bazându-se pe analiza de risc şi a informaţiilor obţinute în comun cu autorităţile naţionale, inclusiv prin schimbul de informaţii cu partenerii internaţionali, a permis depistarea în fluxul de pasageri, în punctul de trecere a frontierei de stat Aeroportul Internaţional Chişinău, a unui cetăţean care a fost identificat ca şi un posibil reprezentant al unei companii private militare din Federaţia Rusă (Wagner). Cetăţeanului în cauză nu i-a fost autorizată trecerea frontierei de stat, fiind întors pe cale aeriană în statul de pornire”, a comunicat duminică Poliţia de Frontieră, care a făcut publice şi o serie de fotografii.

Potrivit aceleiaşi surse, în ultimele şapte zile, au primit refuz de intrare în R. Moldova 182 de cetăţeni străini şi 46 de vehicule.

Anunţul vine în condiţiile în care duminică sunt convocate proteste la Chişinău, iar în ultima vreme, atât autorităţile din Moldova, cât şi serviciile americane de informaţii au avertizat că există planuri ale Moscovei de a destabiliza situaţia din ţară prin provocări la proteste puse la cale de reprezentanţi ai serviciilor sub acoperire civilă.

Un tânăr care avea un rucsac cu însemnele grupării lui Prigojin a fost reţinut sâmbătă la Praga, în timpul unor proteste organizate de un politician cu poziţii pro-Kremlin, proteste care au degenerat în cele din urmă în confruntări cu poliţia, după ce manifestanţii au vrut să intre în clădirea Muzeului Naţional pentru a smulge un steag ucrainean arborat pe clădire.

Grupul Wagner este un grup de mercenari conduşi de unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui Putin, Evghenii Prigojin. Compania este cunoscută ca armata privată a lui Vladimir Putin, fiind implicată, de-a lungul timpului, în conflictele din Ucraina, Siria şi din câteva ţări africane.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *