Uniunea Salvaţi Romania (USR) este o formaţiune apărută odată cu nevoia străzii de schimbare a clasei politice survenită cel mai apăsat după tragedia de la Colectiv. Astfel că acest grup de iniţiativă, apărut iniţial sub sigla Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB), a candidat pentru prima dată la alegerile locale din anul 2016, clasându-se în 5 sectoare şi la primăria generală, pe locul doi în preferinţele electoratului şi spulberand PNL-ul.
USR, un proiect politic construit pe structurile PNL
După un succes răsunator în alegeri, formaţiunea condusă la acel moment de Nicusor Dan decide că este momentul să devină partid politic cu acte în regula, deşi aceasta s-a poziţionat împotriva partidelor şi a politicii în general. Pozand într-un grup de tineri entuziasti, din generaţia ”tinerilor frumoşi şi liberi”, venit să restabilească ordinea şi cinstea politică prin principii şi repere morale, USR face o primă greşeală care are să demaşte oportunismul prin care s-a remarcat la alegerile din Bucureşti. Aşadar, tot în anul 2016, după ce Dacian Cioloş devine prim-ministru al Romaniei în guvernul tehnocrat, în urma demisiei lui Victor Ponta, USR merge la alegerile parlamentare să sustină, alături de PNL, varianta Cioloş pentru funcţia de prim-ministru, în cazul formarii unei noi majorităţi. Deşi co-preşedinţii PNL la acea vreme, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, dau dispoziţie în partid ca în campania electorală partidul să nu atace USR, aceştia din urmă încalcă inţelegerea şi se poziţionează împotriva liberalilor, astfel că tentativa de alianţă dintre cele doua partide nu funcţionează, iar USR profită pe de-o parte de aparatul de partid al PNL, pe de alta de o imagine care să nu tradeze în fata electoratului o legătura cu un partid vechi. Din nou, useriştii caştigă teren în alegeri, iar liberarilor nu le rămane decat să-şi linga rănile după o înfrangere dureroasă in favoarea PSD.
Ascensiunea lui Dan Barna şi redresarea USR
După ce s-au stabilit bine pe scena politică romanească, au conştientizat că au nevoie de un nou trend, o nouă nişă, pentru a ramane ancoraţi în preferintele electoratului urban, tinerii noştri merg spre un usor extremism, poziţionandu-se împotriva liderului Dan privind susţinerea Coalitiţei pentru Familie. USR face un ”referendum intern” şi decide că nu va susţine iniţiativa coalitiei, iar acesta devine un motiv suficient pentru a începe demersurile de înlocuire a lui Nicusor Dan cu un lider care să se conformeze trendurilor în care sunt specializaţi.
In momentul organizării alegerilor interne ale USR pentru funcţia de preşedinte, Nicusor Dan îşi recunoaşte înfrangerea şi declară că partidul este viciat de practici pesediste şi peneliste. Dan renunţă la apelurile de unitate pe care le face în interior, descriind realitatea formatiunii ca fiind un ”război civil” şi alege să nu participe la eveniment, lăsand cale liberă unui lider nou. Aşa răsare pe scena politică Dan Barna, deputat de Sibiu şi vicepreşedinte USR, fost secretar de stat in guvernul tehnocrat al lui Ciolos.
Aşadar, după repetatele gafe publice şi scăparea partidului de sub control, Nicuşor Dan se retrage din viaţa politică şi lasă aripa Ghinea-Barna-Cioloş să preia tanăra speranţă a partidelor romaneşti. Conştient de faptul că political-correctnessul, hipsterismul şi punerea poalelor în cap în instituţiile publice nu vor susţine la nesfarşit activitatea USR, Barna ştie că trebuie să aducă pe planul politic ceva sustenabil care să oferteze electoratul.
Iniţiativa ”Fără penali în funcţii publice”, plagiată din discursul lui Iohannis
După încercari nereuşite de a impune un subiect convingător pe agenda politică, precum diminuarea numărului de parlamentari sau reducerea birocratiei, teme îndelung dezbatute deja de celelalte partide, Barna se inspiră din discursul preşedintelui Klaus Iohannis care critica intens politicienii cu probleme în justitie. De asemenea, fiind bine cunoscut faptul că Iohannis a fost amendat cu 2000 lei de către CNCD pentru folosirea termenului de ”penal”, pe care l-a adresat celor care atacă justitia, USR a găsit potential în temă şi vine cu initiativa ”Fără penali în functii publice”.
Aparută timid în programul USR şi concurand cu campania de salvare a pilonului II de pensii lansată de PNL, care a început bine, dar a eşuat la fel, initiativa prinde aripi odată cu condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani si 6 luni de închisoare cu executare, în primă instantă. Dupa acest episod, care-i pica manuşă USR-ului, Barna întelege că are nevoie de personalităti credibile care să-i sustina proiectul şi îşi alipeste imaginea de mai multi actori de teatru foarte respectati de opinia publică, vedete rock sau alti artişti la fel de bine văzuti, incluzand şi politicieni din alte partide.Din nou întelege USR-ul că fără starnirea emotiei publice initiativa nu va avea succes, duce şantajul emotional la limita grotescului anuntand că Andrei Galut, singurul supravietuitor al trupei Goodbye to Gravity, sustine demersului partidului.
Un proiect aflat între confuzie şi neconstituţionalitate
După cum spuneam, initiaţiva ”Fără penali în funcţii publice” a prins elan dupv condamnarea în primă instantă a lui Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni cu executare. Liderul PSD a starnit suficienta furie în presă şi pe reţelele de socializare anuntand că nu demisioneaza din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, încat să le ofere oamenilor nevoia de a semna propunerea USR. Concret, initiaţiva are scopul de a strange 500.000 de semnături care să susţină organizarea unui referendum pentru modificarea Constituţiei astfel încat aceasta să prevadă interzicerea penalilor ocupe funcţii publice. Referindu-se la penali, termen care se referă exclusiv la o condamnare definitivă în instanţă, USR-ului îi scapă din vedere faptul că legea nu permite oricum ca un om condamnat definitiv, deci penal, să ocupe o funcţie publică. Mai mult, Constituţia Romaniei garantează clar dreptul de a fi ales, iar Codul de Procedură Penală protejează prezumţia de nevinovaţie pană la pronunţarea definitivă a unei instanţe .
