Marți, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode și premierul Nicolae Ciucă au anunțat că au depus la Senat un proiect de lege prin care limitele de pedeapsă în cazul faptelor ce implică orice tip de violență să fie majoratate cu o treime.
Creșterea pedepselor urmărește descurajarea mai multor forme de violență. Pe de altă parte, proiectul oferă mai multe drepturi persoanei care este în legitimă apărare. În acest sens, proiectul are în vedere extinderea prezumției legitimei apărări de la spațiul privat la cel public.
Infracțiunile în forme agravante pentru care se propune mărirea cu o treime a limitelor pedepselor sunt: lovirea, vătămarea corporală, loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte și hărțuirea. Majorarea pedepselor se va aplica inclusiv pentru hărțuirea unui minor.
De altfel, proiectul de modificare al Codului Penal este unul mult mai amplu și care conține multe prevederi extrem de importante pentru siguranța cetățenilor de toate vârstele.
Propunerile vizează majorarea limitelor de pedeapsă și introducerea unor forme calificate. Mai precis, cresc limitele pedepsei cu închisoarea de la 1 an la 5 ani pentru persoane care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea și liniștea publică se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani. În plus se introduc elemente agravante care justifică creșterea limitelor pedepsei cu închisoarea între 2 și 7 ani. Elementele agravante sunt dacă fapta prevăzută la articolul 1 este săvârșită de două sau mai multe persoane împreună sau dacă o persoană având asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.
Așadar, nu e vorba de oameni care protestează pașnic, ci de cei care comit violențe sau alte acte de agresiune.
În expunerea de motive se explică în detaliu că necesitatea creșterii pedepsei pentru infracțiunea de tulburarea a ordinii și liniștii publice se fundamentează pe gradul de periculozitate al conflictelor dintre diferite grupuri cu preocupări infracționale pentru dominarea unor zone de interes și intimidarea comunității.
Elocvente în acest caz sunt recentele evenimente din județele Hunedoara, Vaslui, Brașov, Dolj, Galați, Cluj, Timiș, care au ajuns și în atenția opiniei publice, stârnind indignare și îngrijorare cu privire la sentimentul de siguranță.
Fetești, 20 aprilie 2020
Fetești, 2019
Brașov, 2021
Hunedoara, 2020
Dolj, 2020
De asemenea, aspectele semnalate în spațiul public referitoare la modificarea Codului Penal nu sunt unele reale. Exemplele de manifestări oferite de contestatari (injurii, exprimarea nemulțumirilor chiar in mod gălăgios etc.) nu fac obiectul infracțiunii în cauză, existând suficientă practică judiciară în acest sens.
Este important de menționat faptul că propunerea nu aduce atingere dreptului constituțional la libertatea întrunirilor în mod pașnic și fără arme. Practica CEDO și a instanțelor românești oferă garanții solide în acest sens, în contextul în care infracțiunea în discuție este pedepsită și în prezent.
În cazul modificării 371 CP, propunerea legislativă nu modifică conținutul constitutiv al infracțiunii în vigoare (ce nu a fost utilizată de autorități pentru a limita drepturi constituționale), ci doar stabilește limite adecvate prin raportare cu pericolul faptelor. Așadar, elementele constitutive ale infracțiunii nu se modifică. Fapta de care se vorbește este infracțiune și acum și va fi și dacă se adoptă modificările.
Creșterea cuantumului unor pedepse pentru o infracțiune in vigoare nu poate în niciun context să constituie un mecanism de restrângere a dreptului la întrunire pașnică. Instanțele de judecata sunt cele chemate sa cenzureze acțiunile autorităților și să stabilească pedepsele în concret.
