În mesajul său de Ziua Europei, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a evidențiat nevoia vizibilă de pace, îndemnând, în acest sens, la cât mai multă unitate pentru ca blocul european să poată fi o forță motrice pentru pace la nivel global, în acord cu scopul Declarației Schuman din 1950.
„Ziua Europei. Declarația Schuman, pace între europeni. Aceasta a fost declarația care ne-a făcut să nu ne mai războim și să cooperăm. Însă, de la început, declarația Schuman a fost mai mult decât pacea între europeni. A avut și scopul de a face din Europa o forță motrice pentru pace în lume. Iar lumea este foarte diferită față de vremurile lui Schuman, dar nevoia de pace este mai puternică ca niciodată. Iar capacitatea europenilor de a contribui la pacea în lume este mai mare ca niciodată, dar pentru a putea face acest lucru, avem nevoie de mai multă unitate, avem nevoie de mai multă unitate decât oricând. Așadar, haideți să sărbătorim Ziua Schuman pentru unitate între europeni și pentru pace în lume”, a transmis șeful diplomației europene, într-un mesaj video.
The Schuman Declaration was about more than just building peace among Europeans. It was also about making Europe a driving force for peace in the world.
Let’s celebrate #EuropeDay for unity among Europeans and peace in the world. pic.twitter.com/tXBDjmOCaY
— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) May 9, 2023
La 9 mai 1950, la cinci ani după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, în cadrul unui discurs ţinut la Paris, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi pentru a înlătura posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută şi ca Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.
Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcţie europeană i s-a alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria, în 2007, Bulgaria şi România şi în 2013, Croaţia. Între timp, Uniunea Europeană a revenit la 27 de state membre, după ce, la 1 februarie 2020, Regatul Unit a devenit primul stat membru din istorie care a părăsit proiectul european.
Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985.
