Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezintă marţi Raportul trimestrial asupra inflaţiei. El a declarat că BNR vede o temperare a consumului și crede că în semestrul 2 se va simți și mai mult.
„Consumatorii se orientează mai pronunțat către magazinele de tip discount și produsele din gama marcă proprie”, a transmis Isărescu, care a precizat, de asemenea, că România are probleme majore în ce privește cheltuielile bugetare și că era dobânzilor mici este depășită.
Principalele declarații:
Inflația ridicată rămâne un fenomen global. România nu este „fruntașă”, suntem pe locul 7 în UE, ceva mai mult decât media inflației în UE, de 9,6%.
Dar mai important și inflația cea mai scăzută din Europa depășește 5%.
În plus, un studiu arată că, din 60 de țări, doar zero țări mai au în acest moment o inflație mai mică de 2% sau egal cu 2%. S-a mai întâmplat acest lucru în perioada crizei din 2008-2009. Dar o cădere de asemenea amploare la zero nu s-a mai văzut în perioada analizată.
Dacă nu intervenea schema de plafonare și compensare, am fi avut o inflație de peste 20%.
Cehia este o țară în care inflația este mai mare decât la noi, de 17%, și nu au cheltuit decât sume mici pentru măsurile de sprijin.
Avem deja probleme majore în ce privește cheltuielile bugetare.
Între factorii care au contribuit la creșterea prețurilor la carburanți avem în continuare creșterea prețurilor țițeiului, dar au intervenit și alți factori în ultimele luni.
Primele semne pozitive sunt în ce privește materiile prime, inclusiv la produsele agricole. Am spus și în ședința precedentă că, în măsura în care apar primele semne de temperare și apoi de scădere a ratei inflației, vom micșora pasul de creștere a ratei de politică monetară. Astfel, cu excepția gazelor naturale aproape toate materiile prime au început să meargă în jos. Și este o tendință și pe plan mondial.
Pe piața forței de muncă este posibil să mai apară presiuni inflaționiste.
Consumul populației a evaluat foarte favorabil, în trimestrul I 2022. Era și normal după dezlegarea economiei, după ieșirea din izolare. Consumul a crescut pe toate palierele.
Dar, treptat, lumea a constatat că, odată cu creșterea prețurilor, există și o scădere a puterii de cumpărare. S-au înăsprit și condițiile de finanțare. Și toate acestea au fost de natură să atragă o temperare, în prezent, și credem că în semestrul 2 se va simți și mai mult.
Vedem o orientare mai pronunțată către magazinele de tip discount și creșterea interesului pentru produsele din gama marcă proprie.
La investiții, veștile nu sunt rele, dar nici extraordinare. După cum vedem acum lucrurile, perspectiva este rezervată. Și este imprimată de reacutizarea tensiunilor pe latura ofertei, accentuarea incertitudinii și majorarea dobânzilor.
Vedem clar o creștere a ratei dobânzii mai pronunțată pentru societățile nefinanciare, dar și o creștere a volumului de credite. Deci, în ciuda majorării dobânzilor, cererea de credite a crescut la societățile financiare, dar și la populație, unde până la sfârșitul lunii iunie creșterile de dobânzi nu au fost atât de pronunțate.
Perioada aceasta a dobânzilor puternic real negative și rate mici de dobândă, chiar la credite, este o perioadă depășită. Dar dobânzile sunt încă la jumătate de rata inflației, deci sunt încă real negative.
Consiliul de administraţie al BNR a aprobat vineri Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2022, care arată că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei uşor sub punctul central al ţintei. Războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei rămân însă o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, mai arată conducerea BNR.
Preţurile de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 au crescut cu 0,8%, iar rata anuală a inflaţiei în luna iunie a fost 15,1%, faţă de iunie 2021, arată datele publicate în iulie de Institutul Naţional de Statistică (INS).
La precedentul raport, din luna mai, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că din iulie 2021 s-a înregistrat o creştere extrem de rapidă a preţurilor, menţionând că în spatele acestei creşteri se află cele legate de costurile de producţie, în special a costurilor cu energia.
„România nu mai este pe locul 1 la inflaţie în Uniunea Europeană, avem vreo 7-8 ţări înaintea noastră, inclusiv ţări din zona euro”, a arătat el. Isărescu a precizat că România are o economie deschisă, iar creşterile de preţuri se resimt. „Dacă vrei să protejezi cu subvenţii trebuie să ai o situaţie fiscală solidă. Nu este cazul României. Avem o problemă fiscală de ani buni, fiscal bugetară, şi nu avem de unde să mai reducem impozite sau să acordăm ajutoare şi sprijinul acestora, schemele de compensare s-au făcut cu anumite costuri”, a adăugat el.
Tot atunci, a afirmat că că agitaţia este caracteristică perioadelor de criză, dar consideră că autorităţile trebuie să transmită mai calm. „Am înţeles şi eu mesajul, mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu. E un sfat bun pentru că şi acest canal psiho-social al anticipaţiilor, discuţiile care nu se mai termină cu inflaţia şi exagerările sunt specifice, dar nu fac bine”, a declarat el.
Afirmaţia sa a generat replica preşedintelui Klaus Iohannis: „Da, mă rog, probabil acolo sunt mai mulţi tei în parc şi se bea mai mult”.
