UPDATE 21.40
Armata ucraineană are sub control situaţia în capitala Kiev şi în zona limitrofă acesteia, dar se teme că Rusia ar putea trece acolo din nou la ofensivă după o regrupare a trupelor acesteia aflată în desfăşurare pe teritoriul Belarusului şi în acelaşi timp să continue ofensiva pe fronturile de sud şi de est, mai ales în Donbas, conform unei evaluări a Statului Major ucrainean prezentată duminică.
”Au fost dislocate mai multe unităţi în zona Cernobîl – în regiunea Kiev -, pentru deplasarea lor ulterioară în Belarus, cu obiectivul de restabili capacitatea de luptă. Este posibil ca după implementarea acestor măsuri, după regruparea şi consolidarea forţelor, ocupanţii să reia acţiunile pentru blocarea Kievului din direcţia sud-vest”, estimează Statul Major ucrainean, informează Agerpres.
Evaluarea acestuia este împărtăşită de Institutul american pentru Studiul Războiului, care consideră că ”armata rusă continuă să concentreze unităţi de înlocuire şi întăriri în Belarus şi Rusia, la nord de Kiev, pentru a cuceri poziţii în împrejurimile capitalei şi să încerce să încheie încercuirea şi să cucerească (oraşul) Cernigov”.
UPDATE 20.30
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat duminică o lege care restrânge difuzarea de informaţii despre mişcări de trupe şi de echipament militar, mai puţin în cazul în care aceste informaţii sunt anunţate sau arpobate de către Statul Major ucrainean, relatează The Associated Press.
Această lege prevede pedepse cu închisoarea cuprinse între trei şi opt ani de zile, potrivit agenţiei de stat ucrainene de presă Ukrinform, citată de News.ro. Ea interzice ”difuzarea neautorizată de informaţii despre direcţia şi mişcarea asistenţei militare internaţionale destinate Ucrainei, mişcarea sau deplasarea Forţelor armate ucrainene sau altor formaţiuni militare ucrainene, pe tmpul legii marţiale sau unei stări de urgenţă”.
UPDATE 19.20
În condițiile în care ofensiva rusă stagnează, armata ucraineană susține că o serie de unități ruse sunt retrase din nordul Ucrainei către Belarus, un aliat al Rusiei, pentru proceduri de reaprovizionare, transmite BBC. Multe unități ruse au suferit pierderi grele și au nevoie de mâncare, combustibil și muniție.
UPDATE 18.40
Delegaţiile rusă şi ucraineană care negociază un posibil acord de pace după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei se vor întâlni luni în Turcia pentru o nouă rundă de tratative preconizată să dureze trei zile, a anunţat duminică negociatorul ucrainean David Arakhamia, transmite AFP.
UPDATE 17.40
Organizarea unui referendum în teritorii ocupate de către Rusia ”sunt nule şi neavenite şi nu vor avea nicio bază legală”, denunţă Gvernul ucrainean după ce liderul separatsit prorus din Lugansk a anunţat un eventual referendum de ”aderare” la Rusia, relatează Reuters.
Teritoriul separatist prorus Lugansk, una dintre cele două regiuni separatiste ucrainene din Donbas (est) cărora Moscova le-a recunoscut ”independenţa” înainte de invazia Ucrainei, ar putea organiza în curând un refrendum în vederea unei ”aderări” la Rusia, a anunţat duminică liderul separatist Leonid Pesecinik.
”Toate referendumurile în teritorii ocupate temporar sunt nule şi neavenite şi ni vor avea nicio validitate legală”, a declarat Reuters un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe.
UPDATE 16.45
Rusia încearcă să împartă Ucraina în două părţi, pentru a crea în partea de est o zonă extinsă controlată de Moscova, după ce aceasta a eşuat în încercarea de a cuceri întreaga ţară, a susţinut duminică şeful serviciului de informaţii militare al Ucrainei (GURMO), Kirilo Budanov.
”De fapt, este o încercare de a crea Coreea de Nord şi Coreea de Sud în Ucraina”, a estimat acesta într-o declaraţie, adăugând că ucrainenii vor lansa în curând un război de gherilă în acele zone ale ţării căzute sub control rusesc.
De asemenea, potrivit ultimei evaluări a serviciilor de informaţii britanice, Rusia încearcă în prezent să încercuiască trupele ucrainene pe frontul estic din Donbas, potrivit Agerpres. În acest scop deplasează spre sud trupe de pe poziţiile din zona oraşului nordic Harkov şi spre nord din poziţiile din zona oraşului sudic Mariupol asediat în continuare, astfel că o joncţiune a acestor forţe ar putea izola trupele ucrainene ce luptă în estul Ucrainei, ale căror efective sunt estimate de Rusia la circa 60.000 de soldaţi.
UPDATE 16.30
Autoritatea de reglementare a mass-media din Rusia, Roskomnadzor, a restricţionat accesul la site-ul publicaţiei germane Bild, la cererea Biroului Procurorului General al Federaţiei Ruse datată din 26 martie, a anunţat Roskomnadzor pe site-ul său, informează Reuters.
Roskomnadzor, serviciul federal pentru control în domeniul comunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în masă, nu a oferit un motiv pentru această restricţionare. De asemenea, Bild nu a venit deocamdată cu o reacţie la această decizie.
UPDATE 16.00
Ministerul rus al Apărării a confirmat că a bombardat, sâmbătă după-amiază, „ținte militare” din orașul ucrainean Liov (Lviv), situat în vestul țării, la câteva zeci de kilometri de granița cu Polonia. Atacul s-a produs în timp ce președintele american Joe Biden se afla în Varșovia, pentru a acorda sprijin refugiaților ucraineni și pentru a asigura faptul că NATO își va apăra teritoriul.
„În data de 26 martie, arme aeropurtate cu rază lungă și de mare precizie au distrus un mare depozit de combustibil din apropiere de Liov, care asigura alimentarea trupelor ucrainene în regiunile vestice și în apropierea Kievului”, se arată într-o declarație a ministerului rus.
UPDATE 14.30
Gimnasta ucraineană de 11 ani Katia Diacenko a decedat, la 24 martie, în urma unui bombardament al armetei ruse la Mariupol, informează mundodeportivo.es. Copila se afla la domiciliul ei din Mariupol când clădirea a fost lovită de o rachetă rusească.
Anunţul decesului a fost făcut chiar de antrenoarea ei, Anastasia Meşceanenkov, care a confirmat vestea tristă pe Instagram. „Aceasta este gimnasta noastră Katia Diacenko. Avea 11 ani. A murit sub dărâmăturile casei ei din Mariupol, când un obuz rus a lovit-o. Ar fi putut avea un viitor strălucit în faţa ei ca tânără campioană ucraineană. Dar într-o secundă a plecat. Închideţi cerul… vă rog @NATO!”, a scris parlamentarul ucrainean Anna Purtova pe Twitter.
UPDATE 14.00
Teritoriul separatist ucrainean Lugansk, căruia Rusia i-a recunoscut ”independenţa”, ar putea să orgnizeze în curând un referendum prin care să intre în Rusia, anunţă duminică liderul acestuia Leonid Pasecinik, relatează AFP.
”Cred că, într-un viitor apropiat, un referendum va avea loc pe teritoriul republicii (autoproclamate la Lugansk), în cursul căruia poporul îşi va exercita dreptul constituţional absolut şi îşi va exprima opinia cu privire la aderarea la Federaţia rusă”, declară Pasecinik, citat de agenţiile ruse de presă.
UPDATE 12.45
Menținerea în alertă a arsenalului rusesc este o prioritate pentru Rusia, a spus ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu. Este primul anunț după ce, timp de două săptămâni, a fost absent din spațiul public.
„Continuăm să furnizăm arme și echipamente înainte de termen, folosind mijloace de credit. Prioritățile sunt armele precise cu rază lungă de acțiune, echipament pentru aviație și menținerea pregătirii de luptă pentru armele nucleare strategice”, a declarat Serghei Șoigu.
Acesta spune că Ministerul rus al Apărării face planuri de urgență și pentru un război digital. „În lumina operațiunii militare speciale, în acest an este important să menținem rata de livrare a armamentului avansat, inclusiv sisteme robotice și mijloace de obținere a informațiilor și război electronic”, a mai spus Șoigu.
UPDATE 12.00
Rusia a lovit cu rachete de croazieră de mare precizie ţinte militare din oraşul Lvov din vestul Ucrainei, a anunţat duminică Ministerul Apărării rus, informează Reuters.
Rusia a lovit un depozit de combustibil utilizat de forţele ucrainene lângă Lvov, cu rachete cu rază de acţiune lungă şi a folosit rachete de croazieră pentru a lovi o fabrică din acest oraş unde se reparau sisteme antirachetă, staţii radar şi tancuri, adaugă ministerul rus.
„Forţele armate ale Federaţiei Ruse îşi continuă acţiunile ofensive ca parte a operaţiunii militare speciale”, a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov.
UPDATE 11.30
Un acord în vederea deschiderii a două culoare umanitare de evacuare a unor civili – unul la Mariupol, a fost convenit între Rusia şi Ucraina, anunţă duminică vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, relatează AFP.
Civili rămaşi în oaşul portuar Mariupol vor putea părăsi oraşul asediat de către ruşi cu propriile maşini, anunţă ea.
UPDATE 10.30
Statele Unite intenționează să ofere Ucrainei o asistență suplimentară de 100 de milioane de dolari pentru securitatea civilă, a anunțat Departamentul de Stat, citat de Reuters.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că asistența va fi destinată consolidării capacității Ministerului ucrainean de Interne în vederea sprijinirii „securității frontierelor, susținerii funcțiilor de aplicare a legii civile și protejării infrastructurii guvernamentale critice”.
„Statele Unite vor oferi 100 de milioane de dolari suplimentar pentru asistență civilă în domeniul securității, inclusiv vehicule blindate și echipamente pentru poliția de frontieră și Poliția Națională ucraineană, care se află în prima linie de salvare a victimelor și de protecție a civililor împotriva atacului brutal al lui Putin”, a scris Antony Blinken pe Twitter.
UPDATE 10.00
Osetia de Sud, republică separatistă din Georgia, a anunţat sâmbătă că a trimis soldaţi în Ucraina pentru „a ajuta la apărarea Rusiei”, în cea de-a 31-a zi de la invadarea teritoriului ucrainean de către forţele ruse, informează AFP, potrivit Agerpres. „Băieţii noştri îşi vor îndeplini cu mândrie datoria militară”, a declarat pe Telegram liderul acestei republici autoproclamate, Anatoli Bibliov.
El a afirmat că soldaţii „înţeleg perfect că ei se duc să apere Rusia, că ei se duc să apere de asemenea Osetia”. „Dacă fascismul nu va fi zdrobit în teritorii îndepărtate, el se va manifesta din nou mâine aici”, a continuat liderul Osetiei de Sud, recurgând la o frazeologie apropiată de cea utilizată de preşedintele rus Vladimir Putin, care a vorbit despre „denazificare” referitor la Ucraina.
UPDATE 9.30
Un reactor nuclear de cercetare din Harkov, al doilea oraș ucrainean ca mărime, a fost lovit de bombardamentele forțelor ruse, susțin autoritățile citate de o publicație ucraineană, potrivit BBC.
⚡️ Kharkiv nuclear research reactor hit by Russian shelling.
The nuclear research reactor at the Kharkiv Institute of Physics and Technology has come under renewed Russian fire.
Ukrainian authorities have not yet been able to assess damage to the site, due to constant shelling.
— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 26, 2022
Federația Rusă a fost criticată în repetate rânduri pe motiv că ar ținti centrale nucleare, cum s-a întâmplat cu cea de la Zaporojie, cea mai mare din Europa. Centrala nucleară de la Cernobîl a căzut și ea pradă forțelor ruse.
La începutul lunii, președintele Ucrainei acuza armata rusă că a provocat în mod deliberat un incendiu la Zaporojie.
_____________________________________________________________________________
Ştire iniţială
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă noapte, că ţara sa are nevoie de sprijin militar, subliind că securitatea Europei este în risc.
„Armamentul este ceea ce au partenerii noştri. Acesta este ceea ce este acoperit cu praf la depozitele lor. La urma urmei, totul este pentru libertate, nu numai în Ucraina, ci pentru libertate în Europa. Deci cine conduce comunitatea euro-atlantică? Mai este Moscova din cauza intimidării?”, a adăugat el.
Referindu-se la cei care apără oraşul-port asediat Mariupol, el a continuat: „Le doresc cel puţin un procent din curajul lor celor care se gândesc de 31 de zile cum să transfere câteva zeci sau două avioane sau tancuri…Ucraina nu poate doborî rachetele ruseşti folosind puşti, mitraliere, care sunt prea multe în provizii. Şi este imposibil să deblochezi Mariupol fără un număr suficient de tancuri, alte vehicule blindate şi, desigur, avioane.
Toţi apărătorii Ucrainei ştiu asta. Toţi cei care apără Mariupol ştiu asta. Mii de oameni ştiu asta – cetăţeni, civili care mor acolo în blocada. Statele Unite ştiu asta. Toţi politicienii europeni ştiu. Le-am spus tuturor. Şi acest lucru ar trebui să fie cunoscut cât mai curând posibil de cât mai mulţi oameni de pe Pământ. Pentru ca toată lumea să înţeleagă cui şi de ce pur şi simplu i-a fost frică să prevină această tragedie. Frică să ia pur şi simplu o decizie”, a declarat Zelenski.
