UPDATE 13:20
Lucian Bode l-a primit pe ministrul austriac de interne Gerhard Karner, el afirmând că această vizită dezgheaţă relaţiile bilaterale dintre România şi Austria, relaţii care s-au răcit la sfârşitul anului trecut. Ministrul de Interne a precizat că pe agendă se află subiectul deblocării aderării la Schengen.
”Vizita de astăzi este o continuare firească a activităţilor desfăşurate de către structurile MAI din România şi din Austria, structuri care s-au întâlnit la nivel tehnic, pe parcursul acestui an. Vizita de astăzi este, dacă vreţi, o abordare pragmatică a temelor de interes pentru ţările noastre. Văzând abordarea din presă cu privire la această vizită, aş confirma că această vizită dezgheaţă relaţiile bilaterale dintre România şi Austria, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, relaţii care s-au răcit, după cum bine ştiţi, la sfârşitul anului trecut”, a spus ministrul de Interne.
El a arătat că ”agenda de astăzi, pe lângă temele de interes pentru ministerele noastre, de cooperare bilaterală, cuprinde evident subiectul deblocării procesului de aderare a României la spaţiul Schengen”.
”La finalul acestei zile, acţiunile pe care le vom desfăşura sper să contribuie la atingerea acestui obiectiv de ţară al României, aderarea la spaţiul Schengen. Vom avea o întâlnire bilaterală în care vom discuta toate aceste aspecte, vom semna trei acorduri astăzi, între ministerele noastre, vom face o vizită la sediul Poliţiei de Frontieră Română, la centrul operaţional de comandă iar la finalul acestor activităţi vom prezenta concluziile ”, a mai spus ministrul Bode.
Redăm, integral, declarațiile lui Lucian Bode:
„Îi spun bun venit în România, la București, ministrului federal de Interne din Austria, Gerhard Karner. Vizita de astăzi e o continuare firească a activităților desfășurate de structurile MAI din România și Austria, structuri care s-au întâlnit la nivel tehnic pe parcursul acestui an.
Vizita de astăzi e, dacă vreți, o abordare pragmatică a temelor de interes pentru țările noastre. Văzând abordarea dumneavoastră din presă cu privire la această vizită, aș confirma că această vizită dezgheață relațiile bilaterale dintre România și Austria la nivelul MAI, relații care s-au răcit la sfârșitul anului trecut.
Agenda de astăzi cuprinde, evident, subiectul deblocării procesului de aderare a României la spațiul Schengen. La finalul acestei zile acțiunile pe care le vom desfășura sper să contribuie la atingerea acestui obiectiv de țară.
Vom avea o întâlnire bilaterală în care vom discuta aceste aspecte. Vom semna astăzi trei acorduri. Vom face o vizită la sediul Poliției de Frontieră, la Centrul Operațional de Comandă. La finalul acestei activități vom veni în fața dumneavoastră și vom prezenta concluziile”.
ÎNTREBĂRI
(În 9 decembrie 2022, document al ministerului federal, se menționează că Austria amână susținerea pentru România pentru 2023. Austria susține România pentru 2023?)
Permiteți-mi să repet mesajul pentru care nu am putut să votez pe 8 decembrie, pentru aderarea României la spațiul Schengen. În primul rând, pentru că avem un sistem care nu funcționează. Dacă există controale pe care le desfășurați dumneavoastră la frontierele externe ale României, există controale și între Germania și Austria.
Asta înseamnă că și cetățenii austrieci dacă merg în Germania sunt controlați. Franța face la fel cu Germania. Și aș putea să vă dau câteva exemple. Aceasta este dovada că sistemul nu funcționează și că sistemul nostru trebuie să înceapă să funcționeze, cu frontiere externe funcționale. De aceea suntem parteneri apropiați pentru a atinge aceste obiective.
Primii pași i-am reușit, dar mai avem mult de lucru împreună. Dacă vedem că mai sunt atât de multe controale la frontiere în Europa, care nu ar trebui să existe, dar din motive de securitate există, pentru asta luptăm împreună. Toate celelalte le vom discuta împreună cu domnul ministru. Vă spun însă foarte deschis: nu pot să vă ofer azi o dată fixă, ci în primul rând vreau să obținem date împreună pentru ca UE să fie protejată în zona frontierelor externe.
(Votați DA pentru Schengen? România singură sau cu Bulgaria?)
Nu pot să vă vorbesc despre o dată. Este în sarcina Președinției și a Comisiei de a stabili agenda Consiliului. Suntem încă departe de acel moment ca să putem susține că sistemul e funcțional. De aceea lupt cu mulți parteneri împreună, cu domnul Bode împreună, ca sistemul să fie îmbunătățit, chiar mă lupt și cu dumneavoastră pentru un sistem mai bun.
(Conform rapoartelor oficiale ale ministerelor oficiale, cei mai mulți migranți, inclusiv traficanți, raportat chiar și la 100.000 cetățeni, nu ajung în Austria, ci în alte țări de destinație. Una dintre ele e Germania. Această țară nu invocă probleme cu migrația. Din contră, Cancelarul, când a fost în România, a spus ferm că Germania sprijină România. De ce dumneavoastră invocați aceste motive?)
Nu pot să repet cifrele. O să o fac. În Austria am avut peste 110.000 solicitanți de azil. Pe cap de locuitor sunt cele mai multe solicitări din toată Europa. Deși suntem un stat fără frontiere externe. Și vedem că sistemul nu funcționează. Și Cancelarul a recunoscut acum trei săptămâni că Germania a prelungit controalele cu Austria. Și Austria are controale cu Germania. Adesea, se uită acest lucru.
E dovada că sistemul per ansamblu nu funcționează. Nu lupt împotriva României, în niciun caz împotriva domnului Bode, ci împreună cu domnul Bode ca să putem obține îmbunătățirea sistemului, să investim în protecția frontierelor externe.
Pe 8 februarie a fost un consiliu al șefilor de guverne în care au ajuns la concluzii să se pună la dispoziție mijloacele de finanțare pentru frontierele externe. Și în această direcție vreau să discut cu domnul Bode. Să vedem că procedurile funcționează la frontiere, că sunt rapide și că pot fi prelucrate rapid toate cererile. Aceste lucruri, cu acestea lupt eu împreună cu domnul Bode, împreună cu Comisia și câteodată, împotriva Comisiei.
(În următorii doi ani vom putea rezolva aceste probleme?)
Astăzi voi discuta, voi negocia cu domnul Bode și vom stabili multe lucruri împreună, dar azi nu pot da nicio dată. Împreună trebuie să avem același obiectiv: Europa să funcționeze, să rămână sigură, să avem frontiere externe sigure. Acesta este obiectivul pe care îl avem și îl împărtășim. Vom relua discuțiile după ora 17.
UPDATE 13:10
Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat, miercuri, la București, că nu poate oferi o dată privind aderarea României la Spațiul Schengen motivând că sistemul frontierelor externe „nu funcționează” și „mai sunt multe de făcut”.
„Repet mesajul de ce nu am putut vota în 8 decembrie pentru aderarea României în Spațiul Schengen, avem un sistem care nu funcționează. Dacă există controale efectuate de dumneavoastră, există controale și între Germania și Austria. Aceasta e dovada că sistemul nu funcționează și interesul bilateral e să vedem că acest sistem începe să funcționeze, cu frontiere externe funcționale. Suntem parteneri apropiați care lucrează împreună pentru a atinge aceste obiective. Primii pași i-am reușit, mai avem multe de făcut împreună. Vă spun foarte deschis, din partea mea, nu pot să vă ofer azi o dată. În primul rând vreau să obținem împreună rezultate. Nu pot să vă vorbesc despre o dată, suntem încă departe de acel moment ca să susținem că sistemul e funcțional. Chiar mă lupt pentru un sistem mai bun.
În Austria am avut peste 110.000 solicitanți de azil, sunt cele mai multe solicitări de azil pe cap de locuitor din toată Europa. Așadar, sistemul nu funcționează. Nu lupt împotriva României sau a domnului Bode, ci lucrăm împreună ca să obținem îmbunătățirea sistemului”, a declarat ministrul austriac la venirea la sediul Ministerului de Interne.
Redăm, integral, declarațiile lui Gerhard Karner:
„Stimate domnule ministru, stimați jurnaliști, vă mulțumesc că am această ocazie azi, inclusiv să vorbesc cu presa română.
Este foarte important să avem această întrevedere de lucru astăzi și e important că ne vedem pentru a putea discuta împreună mai ales aspecte de securitate, care vizează ambele țări.
În ultimele luni am avut discuții foarte clare, dificile, dar le-am avut. Însă vedem că sunt foarte multe puncte comune pe care trebuie să le discutăm între cele două țări.
Sunt puncte pe care trebuie să le discutăm neapărat, mai ales când vorbim de securitatea celor două state. Dacă îmi permiteți, vorbim de combaterea călăuzelor, migrația ilegală, care ne preocupă foarte tare. Și, permiteți-mi să vă repet mesajul pe care l-am transmis anul trecut, că numai cu Poliția Română am reușit să prindem, să destructurăm o grupare de traficanți migranți ilegali, condusă de un cetățean român
Al doilea punct foarte important e ca împreună să reușim să facem presiuni asupra Comisiei să ne sprijine în continuare pe domeniul operativ, legislativ, cât și financiar pentru frontiere externe mai sigure.
Un alt punct foarte important pe care îl vom aborda și azi, e vorba de proiectul pilot lansat de România cu Comisia Europeană, în ce privește proceduri accelerate”
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, vine, miercuri în România și se va întâlni cu ministrul român al Afacerilor Interne, Lucian Bode.
La București, vizita este privită ca o relansare a dialogului româno-austriac, cu așteptări moderate. Gerhard Karner se va întâlni cu Lucian Bode la ora 13.00. După discuțiile de la Ministerul de Interne, va merge la frontieră, iar în jur de 16.30 – 17.00, va face declarații în cadrul unei conferințe de presă, la sediul MAI.
UPDATE ORA 11:45
Vicepremierul Kelemen Hunor a vorbit despre vizita la Bucureşti a ministrului de Interne austriac, afirmând că dialogul dintre cele două ţări pe tema legată de spaţiul Schengen trebuie reluat.
„Este o vizită importantă. Dialogul trebuie continuat, reluat după o pauză şi trebuie să arătăm, încă o dată, dacă mai este necesar, şi austriecilor, că România nu numai că a fost pregătită pentru a adera la spaţiul Schengen, este pregătită în continuare şi că, din punctul nostru de vedere, acea decizie a fost una incorectă şi trebuie reconsiderată poziţia Austriei. Bănuiesc că acest mesaj va fi foarte clar spus de toţi colegii mei cu care se va întâlni ministrul de Interne austriac.
Ce va spune el – că toată lumea asta ne întreabă, ce mesaj va avea el – probabil că nu va avea un mesaj foarte detaliat, fără termene concrete. Eu aş vrea să spună măcar că din septembrie, din octombrie, să spună o dată. Probabil că ne va spune că suntem pe drumul cel bun. Nu ne încălzeşte cu nimic, dar noi trebuie să fim fermi şi trebuie să spunem încă o dată că decizia lor a fost una absolut incorectă, nu ne-a ajutat pe noi, nu a ajutat solidaritatea europeană şi, până la urmă, nu i-a ajutat nici pe ei în disputele lor interne şi că sunt teme care nu trebuie politizate. Asta trebuie să spunem noi.
Ce va spune el vom vedea, dar mă tem că va fi doar un mesaj general, un mesaj de care am mai avut parte de când dorim să intrăm în spaţiul Schengen şi acest mesaj de obicei se referă la următoarea frază: „sunteţi pe drumul cel bun, continuaţi”. Este cam puţin dacă mă întrebaţi pe mine”, a spus Kelemen Hunor, pentru Agerpres.
Ştire iniţială
Potrivit unor surse politice, vizita lui Gerhard Karner este privită ca un semnal de dezgheț în dialogul româno-austriac. Este a patra întâlnire a miniștrilor de Interne din ambele țări pe anul acesta care are loc la București.
Așteptările după întâlnirea miniștrilor de Interne român și austriac sunt moderate, nu se va discuta o dată pentru 2023, dar se vor semna acorduri importante pe securitate transfrontalieră, potrivit surselor citate.
Practic, se relansează dialogul româno-austriac cu un ton și așteptări moderate. Potrivit surselor citate, se pare că încheierea alegerilor în Austria moderează tonul oficialilor față de România, iar austriecii sugerează că pe 9 decembrie nu a fost un vot împotriva României ci împotriva proiectului propus de președinția Cehă.
Austria: Ucrainenii fug de război prin România
Pe de altă parte, Austria a acuzat din nou România că este țară de tranzit pentru imigranți – de data aceasta, este vorba despre bărbați ucraineni care vor să scape de război. Traficanți ucraineni s-au stabilit în România și le vorbesc bărbaților care vor să scape de armată să imigreze în Austria, a spus unul dintre șefii poliției austriece.
Dar aceasta nu este singura acuzație – potrivit unui raport făcut de Ministerul de Interne de la Viena, românii sunt pe locul întâi la persoane anchetate penal pentru trafic de persoane și prostituție în anul 2022.
De asemenea, românii sunt pe locul patru la numărul de traficanți prinși în Austria, după sirieni, turci, și ucraineni. Gerald Tatzgern, șeful biroului de combatere a traficului de persoane al Poliției austriece: „În topul naționalităților traficanților avem traficanți din Siria, Turcia, Ucraina, România, Austria, Moldova, Serbia și Afganistan. Vreau să vorbesc despre traficanții ucraineni. Așa cum știți, (n.red. Rusia) a început un război de agresiune anul trecut. S-a putut observa, pe parcursul anului trecut, creșterea numărului de bărbați ucraineni implicați în traficul de persoane. S-au instalat aici în zonă, în Serbia, în România, în Ungaria, în direcția Austriei. S-au promovat puternic, au spus că traficul rentează, că bărbații pot să vină aici (n.red. în Austria) și să comită infracțiuni.”
La începutul lunii, într-o declarație pentru ziarul austriac Kurier, ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, i-a răspuns cancelarului german Olaf Scholz în legătură cu aderarea României la spațiul Schengen în acest an.
„Poziția Austriei nu s-a schimbat deloc. Libertatea de circulație în Uniunea Europeană va fi posibilă doar în cazul unei protecții robuste a granițelor exterioare”, a declarat acesta.
„Este o contradicție la cancelarul german: dorește eliminarea controalelor la frontiera dintre România și Ungaria, dar Germania controlează în continuare granița cu Austria. Este o dovadă clară că sistemul nu funcționează”, a mai completat ministrul Karner.
Separat, ca urmare a discuțiilor avute cu Lucian Bode, ministrul de interne spaniol, Fernando Grande-Marlaska, s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac, Gerhard Karner, și a făcut presiuni pentru deblocarea aderării României la spațiul Schengen în timpul viitoarei președinții spaniole a UE. Intrarea României în spaţiul Schengen a fost mult timp condiţionată prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, MCV.
Asta însemna că autorităţile erau constant verificate dacă şi-au făcut temele privind reforma sistemului judiciar, care trebuie să fie independent, şi combaterea corupţiei. Anul trecut, Comisia Europeană a renunţat la acest instrument, considerând că România a făcut reformă şi în justiţie şi în combaterea corupţiei.
Practic, ţara noastră a intrat sub incidenţa unui alt mecanism, folosit în cazul tuturor membrilor Uniunii Europene, Raportul anual privind statul de drept, prin care blocul comunitar se asigură că sunt respectate constant regulile democraţiei. Problema intrării în Schengen a României nu mai este acum legată de corupţie, ci, după estimarea Austriei, de migraţia ilegală care ar trece şi pe la noi spre vestul Europei.
Totuși, vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat la începutul lunii pentru Digi24 că „România ar fi trebuit să fie în Schengen cu mult timp în urmă”.
„Am fost un susținător al acestui lucru de-a lungul multor ani. Cred că România este trasă la răspundere pentru ceva în care România are foarte puţin sau deloc un rol, mă refer la problema migranţilor care ajung în anumite ţări”, a precizat Timmermans.
La finalul anului trecut, ministrul austriac pentru Afaceri Europene, Karoline Edtstadler, a condiționat, într-un interviu acordat presei din Austria, aprobarea aderării României și Bulgariei la Schengen de reforma politicii de migrație a UE. În 20 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde negocierilor cu Consiliul UE (statele UE) în vederea încheierii Pactului European pentru Migraţie şi Azil, plecând de la un pachet de propuneri care cer, printre altele, o relocare obligatorie a migranţilor între statele UE în situaţie de criză.
