Skip to content
Opinii & Analize

Ziua în care mi-a plăcut de Putin. Slava Ucraina

Bogdan Stoica PS News

Te rog nu sări cu înjurătura, ca prostul, după titlu. Am pus acolo și mantra regulamentară tocmai ca să respiri și să citești. Să te fac curios. E un text de bine, pro-românesc, nu unul pro-rus.

La finalul săptămânii trecute am văzut (toți) știrea vândută ca „Putin și-a pierdut cumpătul”, „Putin și-a umilit un ministru”, sau „Putin nu mai are rachete și e grav bolnav” (scuze, ultima e o știre pe care am văzut-o zilnic, nu doar vineri). Știrea arăta că în videoconferința lui cu alți nenorociți, Putin l-a luat la capace pe unul care răspundea de un proiect mare de aviație. Ceva cu elicoptere și rachete, cel mai probabil nu rachete de tenis. Nemulțumit că ăla o scălda cu termenele, Putin i-a zis chestii de genul „dă-mi un termen exact, nu generic”, „mi-au spus directorii de fabrici ce nu spui tu” și „vad ca ma contrazici, lasa ca o să vorbim noi, după ședință”.

Cum să nu-ți placă?

Ia gândește-te cum ar fi ca Iohannis să facă zilnic așa ceva. Lunea cu Guvernul, marțea cu Ministerul de Interne, miercuri cu DNA-ul, joia cu SRI-ul, vinerea cu responsabilii de pârtii de pe Valea Prahovei iar sâmbăta cu ăla care-i dă cu ceară pe schiuri. Să-i certe și să-i amenințe cu represalii când îi prinde cu minciuna și când nu-și fac treaba. Spune tu dacă n-ar fi super.

Eu zic că ar fi. România e guvernată, în acest moment, de oameni care nu se tem de nimeni și de nimic. Nimeni nu mai poate țipa nici măcar la un inspector DSP, pentru că ăla s-a angajat pe șpagă, strânge periodic șpagă și o trimite mai sus, plus că nu e mult mai prost și mai hoț decât curva șefului lui direct, care lucrează și ea, la Apele Române, pe un post de mare angajament.

Netemându-se de nimeni și de nimic, toți își fac treaba de-amboulea. De-aia cheltuim sute de miliarde de dolari anual și nu vezi în urmă nici drumuri, nici spitale, nimic.

Un șef autoritar, nu mai rău ca directorul de vânzări de la Vodafone, sau ca băiatul ăla de la Samsung care zicea că tabletele sunt mai importante decât toaletele școlilor, ar face minuni.

Nu permanent. Nu mult. Doar vreo 20-30 de ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *