Analistul politic din Republica Moldova, Ion Tăbârță, a declarat pentru PS News, despre aniversarea de 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România, că a fost evenimentul care a întors pământul dintre Prut și Nistru în albia românismului.
„Este un eveniment istoric care a întors pământul dintre Prut și Nistru, sau ceea ce numim noi Moldova de ieri pe care Imperiul Țarist a denumit-o Basarabia, în albia românismului. Dacă e să ne uităm din punct de vedere istoric, acest pământ a fost rupt de la teritoriul Moldovei exact când începuse procesul de cooperare, de coagulare a națiunii române.
Și, din păcate, acest teritoriu, din această cauză a rămas în afara acelor procese de creare a națiunii române. Da, acest teritoriu a participat, populația ei de români, însă nu cu intensitatea cu care au participat cei din Moldova de Vest, Valahia, cei din Transilvania și, ca să ne întoarce în anul 1918, anume decizia istorică de atunci a adus aceste teritorii în albia culturală, identitară, lingvistică românească și anume cei peste 20 de ani în care acest teritoriu a fost parte din România, România Mare, cum mai este denumită în perioada interbelică.
A păstrat acel „românism” pe acest teritoriu și anume acel românism în semințele căruia au fost adânc implantate în perioada interbelică. Nu au permis, s-au opus, au rezistat acelei perioade de solidificare care avea loc sub lozincile moldovenizării și anume acele elemente ale românismului, au fost cele care la sfârșitul anilor 1980, când Uniunea Sovietică a început să se descompună, au fost la cârma renașterii culturale naționale a acestui teritoriu bazată pe valorile românismului.”, a declarat analistul politic din R.Moldova, Ion Tăbârță.
27 Martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România
Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă la Chişinău, a votat unirea provinciei româneşti Basarabia cu România.
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, care a anunţat rezultatul votului (86 de voturi pentru, trei împotrivă, 36 de abţineri şi 13 absenţi) a semnat, împreună cu secretarul Ion Buzdugan, Declaraţia de Unire, potrivit volumului ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003), în care se specifica: ”Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”.
Martor al marelui eveniment, prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, a declarat în numele poporului român şi al regelui Ferdinand I (1914-1927), că ia act de votul cvasiunanim al Sfatului Ţării şi proclamă Basarabia unită cu România: ”Basarabia este de acum unită pe veci cu România”. În telegrama trimisă de regele Ferdinand I Sfatului Ţării se arăta: ”Sentimentul naţional ce se deşteptase atât de puternic în timpurile din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit prin votul înălţător al Sfatului Ţării o solemnă afirmare. Un vis frumos s-a înfăptuit”.
