Președintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri că sunt 5% șanse ca premierul britanic Theresa May să obțină votul pentru un Brexit cu acord, potrivit unor surse citate de reuters.com. În declarațiile oficiale liderii europeni au ceva mai mult speranță, spre exemplu, Donald Tusk a declarat că președintele francez era optimist pentru un Brexit cu acord. Numai că ultimele evenimente de la Londra nu lasă nimănui speranțe.
Între timp, în Marea Britanie este virală o petiție online prin care se cere rămânerea în UE. Petiția a fost semnată de peste 3 milioane de persoane.
Norvegia Plus și Piață comună 2
Britanicii s-au gândit la mai multe planuri prin care să salveze relațiile cu UE, dar liderii europeni nu le-au acceptat în totalitate.
„Norvegia Plus” se referă la ideea ca Marea Britanie să rămână pe piața unică (așa cum este și Norvegia), dar să stea și în uniunea vamală (spre deosebire de Norvegia – de aici plusul).
Britanicii au preluat modelul norvegian și au redactat un plan „Piață comună 2”, care implică un acord vamal cu UE ce nu se regăsește în uniunea vamală.
Mai exact, toate proiectele pe care le au britanicii și pe care UE ar fi dispusă să le accepte, prevăd următorul lucru: Marea Britanie rămâne în continuare dependentă de UE, va plăti o contribuție în fiecare an, însă nu se va mai așeza la masa deciziilor. Britanicii vor fi și în UE, și în afara Uniunii. Altă colaborare nu ar putea fi posibilă pentru că ea riscă să izoleze țara sau riscă să nu satisfacă cerințele liderilor europeni care vor bani în schimbul privilegiilor.
Independența pe care Marea Britanie o caută față de UE, ar putea aduce țării pierderi pe care nu le poate susține. Spre exemplu, după cum arată raportul privind „Norvegia Plus”, UE va influența în continuare politica comercială a Marii Britanii și ar obliga guvernul de la Londra să-și reducă tarifele în conformitate cu normele europene, însă politicienii britanicii nu vor participa la negocieri și nu vor avea niciun cuvânt de spus.
Cert este că atât „Norvegia Plus”, cât și „Piață Comună 2” ar însemna acceptarea libertății de circulare și o piață a muncii liberă, pentru a nu afecta drepturile europenilor și britanicilor. Dar pentru acest beneficiu, iarăși guvernul de la Londra va trebui să stabilească de comun acord cu UE o sumă pe care să o plătească.
Referitor la „Norvegia Plus”, trebuie doar să ne uităm la situația din Norvegia și vom înțelege că n-ar putea fi cel mai bun plan pentru Marea Britanie. Deja norvegienii au anumite nemulțumiri referitoare la politica și economica europeană, iar o țară precum Marea Britanie s-ar ridica și cu mai multe critici, nu ar stinge conflictele Brexit-ului și n-ar stabili un cadru economic și politic productiv.
Planurile britanicilor nu funcționează
Până în acest moment, planurile britanicilor nu au funcționat și s-a ajuns foarte aproape de haos. „Norvegia Plus” riscă să fie o continuă problemă între Marea Britanie și UE.
La negocierile dintre britanici și liderii europeni, susținătorii Brexitului au încercat să introducă în acordul SEE (spațiu economic european) o clauză prin care statele membre să părăsească zona cu un preaviz de un an. De altfel, guvernul britanic a încercat să introducă mai multe clauze care să-i fie favorabile în urma Brexitului, dar UE s-a opus vehement și parlamentarii de la Londra n-au votat acordul.
În cealaltă tabără, Bruxelles-ul consideră că SEE este prea flexibil și prea generos pentru un rival economic ca Marea Britanie și, prin urmare, au analizat cu atenție accesul țării la SEE și au relizat că există riscul ca Londra să exploateze anumite articole, lucru pe care Norvegia, cu o economie mult mai mică, nu-l poate face și nu poate amenința economia Uniunii. Astfel, Bruxelles este dispus să ofere un SEE mult mai restrictiv pentru Marea Britanie, ceea ce provoacă nemulțumirea britanicilor.
Persistă marele risc ca pe baza art. 112 din acordul SEE, Marea Britanie să închidă frontierele pentru imigranți sau să încalce drepturile la muncă ale imigranților. În cazul acesta, vor fi afectați și cetățenii români din Marea Britanie. Dacă Londra va considera că fluxul prea mare de migranți le pune în pericol stabilitatea economică și socială, art. 112 reprezintă oportunitatea lor să reacționeze și să atace UE.
Dar bătălia pe frontiere este una mult mai aspră și privește atât apele din jurul insulei, cât și granița cu Irlanda. Într-o măsură ofensivă, UE ar putea cere accesul la apele de pescuit din Marea Britanie, deoarece pescuitul și agricultura sunt excluse din acordul SEE, lăsându-le britanicilor oportunitatea să stabilească singuri regulile și să vină cu prețuri mai mici care să distrugă concurența.
Unul dintre negociatorii Brexitului, citat de ft.com, a declarat că britanicii sunt expuși riscului financiar din lume și Marea Britanie n-ar putea respecta prevederile unui viitor acord. O criză financiară gravă va obliga guvernul de la Londra să ia măsuri speciale pentru a-și proteja propria economie, încălcând prevederile acordului.
O nouă economie europeană
Brexitul presupune conturarea unei noi economii europene, în care UE și Marea Britanie vor deveni rivali, dar vor încerca să se folosească una de alta, păstrând un oarecare echilibru. Acordul nu va fi stabilit prea curând, iar negocierile vor continua și în următorii ani, cu multe modificări și multe alte clauze.
Problema principală a parlamentarilor britanici este tocmai lipsa unui astfel de acord. Vor să iasă din UE, însă vor să iasă cu un avantaj și să-și păstreze beneficiile pe piața europeană și în regiune. În același timp, Franța și Germania abia așteaptă să-i scoată de la masa deciziilor și să împartă între ei partea britanicilor.
Raportul privind motivele pentru care nu va funcționa „Norvegia Plus” poate fi studiat aici, iar documentul „Piață comună 2” este aici.
