Într-un interviu pentru PS News, profesoara de limba română Cristina Tunegaru susține că principalele cauze ale analfabetismului funcțional din școlile din România sunt sărăcia, lipsa accesului la educație și abandonul școlar. De asemenea, aceasta susține că o soluție pentru rezolvarea acestei probleme ar fi „schimbarea mentalității și a modului de lucru al profesorilor cu elevii”.
„Școala greșește din foarte multe puncte de vedere. Eu sunt profesoară de limba română la gimnaziu și vă spun că în fiecare an, în toți anii mei de predare din 2009 până acum, în clasa a V-a veneau copii care aveau dificultăți nu doar în înțelegerea textului, ci aveau dificultăți cu alfabetizarea: copii care nu știau să scrie, aveau dificultăți cu anumite grupuri de sunete, nu știau să scrie pe „ge”, „che”, „ghi”. Imaginați-vă că acei copii erau fie uitați în ultimele bănci, ori erau ignorați. Sau erau copii care au lipsit de la școală și atunci când ajung în clasa a 5-a nu mai pot ține pasul cu predarea, cu ceea ce se ține în clasă, rămân în urmă și nu mai pot recupera niciodată și atunci cred că ar trebui să schimbăm nu doar strategiile de lucru doar la clasă. Trebuie să schimbăm și mentalitatea, felul în care lucrăm cu copiii, pentru că de foarte multe ori în școala românească punem accentul pe rezultate bune: să avem copii la olimpiade, să avem notele cele mai mari. Adesea, învățătorii se laudă cu copiii buni și nu de puține ori am auzit colegi de-ai mei care sunt fericiți dacă au câțiva copii buni în clasă cu care să lucreze”, spune Tunegaru.
În continuare, profesoara a explicat că introducerea lecturii active și critice în toate materiile școlare ar putea reprezenta o soluție reală în reducerea ratei de alfabetizare funcțională.
„Consecința este că pe lângă copiii aceia buni sunt și alți copii care au nevoie de sprijin și acești copii au de pierdut.
Atunci când în clasa a V-a ai o clasă în care nivelul de pregătire al copiilor variază foarte mult, e foarte greu să lucrezi, să îl înveți pe un copil alfabetizarea, să îl înveți literele și în același timp să predai și materia corespunzătoare programei pentru ceilalți copii. În acest caz, cred că avem nevoie de intervenții suplimentare pentru aceste situații și care nu sunt rare, în special în cele mai multe școli rurale.
De asemenea, trebuie să schimbăm și mentalitatea, trebuie să venim și cu investiții pentru că evident, dacă nu aducem profesori de sprijin și dacă nu investim în acești copii, atunci nu o să avem nici rezultate. Trebuie să schimbăm și metodele de lucru la clasă, să îi pregătim pe profesori în sensul acesta. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani a fost un progres pentru că programele noi școlare, cel puțin cele de limba română, încurajează lectura, așa cum fac și subiectele noi de la evaluarea națională. Ar fi bine ca profesorii, și aici nu mă refer doar la cei de limba română, să verifice lectura mai frecvent, să aplice strategii de lectură activă, de înțelegere a textului și la alte discipline, indiferent că este vorba de matematică, fizică sau istorie. Înțelegerea textului se poate exersa la nivelul tuturor disciplinelor. Este nevoie de multă muncă, dar cu toate aceste schimbări, eu cred că suntem pe drumul cel bun”, spune profesoara.
Întrebată dacă rata de alfabetizare funcțională în rândul copiilor poate fi o consecință a faptului că și profesorii sunt la rândul lor analfabeți funcționali, Cristina Tunegaru susține că nu este așa, ci „este mai degrabă o consecință a felului în care școala și societatea a pus preț pe rezultate bune.”
„Mai degrabă s-a lucrat cu olimpici pentru crearea unor copii extraordinari de buni și acest lucru a fost în defavoarea altor copii.
Cred că profesorii au nevoie să fie sprijiniți să aplice metode în clasă care să încurajeze lectura activă și lectura critică, nu doar la română, ci la toate celelalte discipline. Cred că putem fi creativi în acest sens astfel încât să predăm lectură critică la toate disciplinele.
Discuția este complexă, nu se poate stabili cine este vinovat de această rată de analfabetism funcțional. Sunt o mulțime de cauze: sărăcia, lipsa accesului la educație, abandonul școlar, extrem de multe situații care duc aici”, conchide Cristina Tunegaru.
42% dintre copiii și adolescenții români sunt analfabeți funcțional. 2 din 3 copii din mediul rural sunt nevoiți să renunțe la școală pentru că nu au acoperite nici măcar nevoile de bază, iar școala în condițiile acestea este departe de a fi o prioritate.
