Corpul european de pază a frontierelor, capabil să intervină imediat într-o situație de criză când un stat membru nu mai este în măsură să protejeze singur frontiera externă a UE, va fi prezentat marți, dar inițiativa este deja contestată de unele guverne, informează romaniatv.net.
Dorința executivului comunitar este ca decizia privind desfășurarea acestui corp să se poată lua fără consimțământul statului la frontiera căruia ar urma să se intervină. Proiectul a fost elaborat în urma experienței recente cu Grecia, care nu a fost capabilă să țină sub control fluxul de sute de mii de migranți, dar nici nu a acceptat să primească asistență din partea UE la acest capitol.
Unii oficiali europeni au comparat acest plan cu o variantă a așa-numitei „opțiuni nucleare” europene (suspendarea dreptului de vot al unui stat membru), cu mențiunea că orice încălcare a suveranității unuia dintre membri poate fi împiedicată dacă o majoritate a statelor blocului comunitar se opune unei asemenea acțiuni.
Pe de altă parte, alți oficiali apreciază că dacă protecția frontierelor externe ale UE nu va fi consolidată, atunci tot mai multe state din interiorul blocului comunitar ar putea fi tentate să ia unilateral decizii de reimpunere a controalelor la frontiere, fragilizând astfel spațiul Schengen și, într-o perspectivă mai largă, alimentând creșterea popularității formațiunilor politice eurosceptice.
Însă în timp ce state precum Franța, Germania sau Italia au primit favorabil proiectul Comisiei, altele consideră că această inițiativă merge prea departe.
Polonia, una dintre țările care se opun cotelor de refugiați (deși guvernul aflat în funcție în momentul adoptării lor a votat pentru), este una dintre cele care nu agreează nici ideea acestui corp de intervenție.
Chiar și diplomații de la Bruxelles care susțin acest plan admit că el va întâmpina rezistență.
Totuși, oficiali europeni au declarat vineri că astfel de misiuni vor fi plasate sub comanda statului la granița căruia se va desfășura operațiunea.
