Invitatul interviurilor PSnews din această săptămână este președintele Consiliului Județean (CJ) Mureș, Ciprian Dobre.
Printre subiectele abordate, Ciprian Dobre a analizat situația în care se află justiția din țara noastră, subliniind faptul că în societatea românească „primează spectacularul”, cu referire la scurgerile de informații apărute în spațiul public înainte de arestarea anumitor persoane cu notorietate, sub forma stenogramelor, de exemplu.
„Vreau să întăresc încă o dată: încă pentru noi, pentru societate în general primează spectacularul. Adică, eternele persoane cu mască pe față, o persoană cu o oarecare notorietate cu cătușele la mâini și schimbarea rapidă de frame-uri (secvențe video, n.r.) în cadrul imaginii pentru a da dinamică”, a spus Dobre.
Totodată, liderul PNL a vorbit și despre faptele de corupție din zona administrației locale, referindu-se la legea finanțării partidelor și lacunele pe care le are.
Liberalul a comentat și pe marginea alegerii primarilor dintr-un singur tur de scrutin, regulă adoptată la insistențele social-democraților. În acest context, președintele CJ Mureș a subliniat faptul că „au învins regulile democratice” prin acest demers.
Întrebat dacă PNL a luptat suficient de mult împotriva acestui proiect, Ciprian Dobre a declarat că, deși este este „greu de spus”, o certitudine este faptul că „PNL-ul a pierdut foarte mult prin faptul că primarii nu se mai aleg din două tururi și președinții de Consiliu Județean nu se mai aleg prin votul cetățenilor”.
De asemenea, co-preşedintele PNL Mureş a vorbit despre actuala guvernare tehnocrată, contextul în care ea s-a instalat, precum şi problemele existente la nivel guvernamental. Liberalul a explicat și în ce mod alegerea lui Klaus Iohannis ca preşedinte a schimbat stilul de a face politică în România.
Dan Bucura: Bună ziua, domnule Cirpian Dobre. Bine ați venit în studiourile PSnews.
Ciprian Dobre: Bine v-am găsit!
Dan Bucura: În primul rând, vă mulțumim că sunteți alături de noi. Vremea de afară nu este una tocmai prielnică.
Ciprian Dobre: Vă mulțumesc pentru invitație și încerc să imi respect cuvântul.
Dan Bucura: Cu drag, oricând. Aș începe interviul de astăzi referindu-ne la administrația locală, acolo unde dvs. sunteți unul dintre reprezentanți și v-aș întreba cum vedeți, în primul rând, acțiunile statului de drept să-i spunem, că e la modă termenul, în această zonă ne-am cam obișnuit ca, poate nu săptămânal, dar cu o periodicitate destul de mare, fie să avem un primar luat de statul de drept, fie să avem un președinte la Consiliu Județean. Ce se întâmplă, care e explicația pe care dvs. o vedeți ca om totuși din sistem.
Ciprian Dobre: Da. Foarte greu de explicat sau de dat o explicație la o asemenea întrebare. Însă, categoric atunci când vorbești despre justiție în general, trebuie să fii foarte atent. Când vorbești despre acte de cercetare sau de urmărire penală, aici intervine o chestiune legată de cultura noastră, a societății în general, despre ceea ce înseamnă un act de cercetare și despre ce înseamnă o hotărâre judecătorească. Evident, există și chestiunea legată de diferența sau categoriile de magistrați. Chiar deunăzi, citeam motivația unei hotărâri a Curții Europene pentru Drepturile omului de la Strasbourg, în care se vorbea despre chestiunea de a ajunge în spațiul public a unor interceptări telefonice, a unor discuții telefonice sau ambientale, în faza de urmărire penală. Și se spunea în această hotărâre că o discuție privată ajunsă în faza de urmărire penală în spațiul public încalcă un grav principiu de administrare a justiției. Adică nu poți să ieși cu o conversație sau o discuție între două sau trei persoane fără să ajungi în faza de contradictorialitate a procesului penal. Și aici vreau să întăresc încă o dată: încă pentru noi, pentru societate în general primează spectacularul. Adică, eternele persoane cu mască pe față, o persoană cu o oarecare notorietate cu cătușele la mâini și schimbarea rapidă de frame-uri (secvențe video, n.r.) în cadrul imaginii pentru a da dinamică.
Dan Bucura: Ceea ce spuneți dvs. este că practic o persoană ajunge să fie condamnată în fața opiniei publice mult înainte ca ea să fie condamnată de o instanță sau necondamnată.
Ciprian Dobre: Sigur sau practic, dacă îmi permiteți, practic se formează un aluat propice pentru condamnare.
Dan Bucura: Înțeleg. Bun, toate aceste chestiuni legate de, să-i spunem, liberatatea de a arunca în spațiul public cu astfel de lucruri se datorează faptului că nu avem un cadru legislativ foarte bine pus la punct sau care să infiereze, să condamne asemenea scăpări. Au existat în ultimii ani majorități în Parlament, unele foarte solide, unele aproape fără precedent. De ce credeți că aleșii neamului nu s-au gândit să pună totuși ordine în ceea ce privește modul în care Justiția poate sau nu să furnizeze înainte de o trimitere în instanță astfel de informații.
Ciprian Dobre: Deci cred că, dvs. spuneați în întrebare de anumite scăpări, nu sunt scăpări. Nu sunt scăpări.
Dan Bucura: Scurgere de informații să le spunem sau cum?
Ciprian Dobre: Sigur. Sunt niște lucruri foarte bine gândite în opinia mea și cred că un stat de drept, înainte de orice, trebuie să asigure respectarea libertăților individuale. În afara libertăților individuale individul social nu are nimic de apărat pentru că oricum ai spune, orice ai dori să faci in viață nu poți să spui că tu de fapt aperi planeta de ceva fără să te gândești la un drept individual sau un drept al familiei, al copilului, al soției tale ș.a.m.d. De fiecare dată noi ne raportăm la un drept sau, chiar mai mult, interes privat, la un drept legitim pe care îl avem ca individ. Cred că da, va veni vremea și pentru acest lucru. Cred că lucrurile s-au întâmplat în România cu o viteză atât de mare încât a intervenit o apnee, atât a Parlamentului, cât și a guvernelor care s-au succedat. Iar noi acum suntem în această perioadă de apnee. Cu cât o instituție, o putere a statului câștigă mai multe puteri, cu atât celelalte puteri își pregătesc de fapt recuperarea puterii pierdute. Dar asta se întâmplă în timp.
Dan Bucura: Sunteți optimist. Bun. Revenim la faptele de corupție de care vorbeam, inclusiv din zona administrației locale. O bună parte dintre ele sunt legate de acte de sponsorizări, de finanțări în campaniile electorale trecute. Cum vedeți, în condițiile astea, o nouă lege a finanțării partidelor și mă refer atât la momentul electoral sau în anul electoral, dar și la momentele dintre alegeri, pentru că partidele, oricum am vede lucrurile, cred că au nevoie de bani și în perioada celor trei ani, patru ani înainte de momentul operativ electoral.
Ciprian Dobre: Da. Categoric. Păi haideți să luăm 2016. 2016 este un an cu două categorii de alegeri, cu două scrutinuri. O dată, în care se alege autoritatea publică locală și autoritatea publică centrală, în cazul nostru Parlamentul. În iunie, respectiv în noiembrie. Anul 2016, 365 de zile. În ceea ce privește finanțarea partidelor politice sunt reglementare astăzi 60 de zile. Perioada campaniei electorale pentru locale și pe prioada campaniei electorale pentru Parlament. Deci din 365 sunt reglementate 60 de zile. Restul de 305 zile au rămas exact ca înainte și se vorbește, iarăși în societate, că s-a reglementat sau că avem o lege care reglementează finanțarea partidelor politice. Nu, avem o lege care reglementează finanțarea partidelor politice pe timpul campaniei electorale. Cred că, și acum o să revin puțin și în legătură cu intrebările sau răspunsurile de până acum, societatea românească, noi, partidele politice, avem nevoie de o reglementare unitară care să acopere toate cele 365 de zile ale anului. Eu cred că vom avea nevoie în special de a rupe, de a despărți partidele politice de interesul economic. Dacă în continuare partidele politice „trăiesc” netransparent în ceea ce privește primirea și finanțarea lor, același lucru se va întâmpla și când acel partid ajunge la guvernare. Că aici este un paradox: practic perioada de opoziție întotdeauna trebuie folosită pentru reglajele, mai fine sau mai puțin fine, a mecanismelor de funcționare în interiorul partidelor, în opoziție. Iar când ajungi la putere partidul să îți fie pus la punct cu alte cuvinte. Și aici vorbesc în primul rând despre finanțare. Trebuie în primul rând să înțelegem că ar fi foarte bine ca o bună parte din finanțarea partidelor politice să se facă din fonduri publice, adică din buget. De ce? Pentru că suntem la început și nu cred că astăzi poți să mergi în mod transparent încă la diferite companii mari de unde să ceri finanțare sau ele chiar să contribuie la finanțarea partidelor politice. Spre exemplu în Germania. În Germania cetățeanul și asta o spun în urma vizitei pe care am făcut-o la departamentul unui partid care se ocupa exact de finanțarea partidului. Acolo atât cetățeanul cât și companiile spun în felul următor: noi avem nevoie ca partidele să fie puternice. Noi avem nevoie ca politicienii partidului X sau Y să fie puternici și asta înseamnă să aibă și resurse materiale, să aibă și resurse umane bune. Ce înseamnă asta? Dacă ai resurse materiale poți să-ți angajezi oameni și la departamentul financiar, și la comunicare, și peste tot, foarte buni. Pentru că nimeni, spre exemplu vă dau un exemplu din cadrul partidelor noastre – noi nu putem să plătim un angajat la nivelul pieței. Noi întotdeauna vom lua un tânăr care nu are așa pretenții mari dar care n-are nici experiența necesară de a consilia foarte bine. Și atunci cred că un partid bine finanțat sau transparent finanțat și bine finanțat va aduce oameni cu principii sănătoase și profesioniști în ceea ce fac.
Dan Bucura: Credeți că putem vorbi totuși și de un pachet de legi, pe lângă povestea aceasta cu finanțarea, să-i spunem în care ar putea intra inclusiv o mai bună și mai clară lege a lobby-ului? Pe care o au de exemplu partenerii noștrii în Alianța Nord-Atlantică, Statele Unite sau alte țări? Pentru că și această lege a lobby-ului la noi a rămas, cam așa să-i spunem, în coadă de pește. Până unde poți să mergi? Cât poți să mergi? Ce-ți permite o anumită funcție sau un anumit post?
Ciprian Dobre: Trebuie să recunosc că nu sunt un specialist și nu m-am aplecat asupra chestiunii legii lobby-ului dar e foarte clar că acest lobby există în România și nu este reglementat. Chestiunea care ar trebui să existe este ceva asemănător cu ce este în sistemul din Marea Britanie și din America și anume în declarația de interese să faci această mențiune că ești într-un contract cu cineva care vrea un lobby din partea ta în cine știe ce arie de activitate. Cred că am putea merge în acea zonă a declarației de interese. Și în declarația de interese să, nu știu, au parcă un ambasador chiar din Statele Unite care venea și fusese lobbyst al industriei de armament a Statelor Unite și era în România. Se știa foarte bine acest lucru și cred că lucrurile pot fi astfel formulate încât să fie transparent.
Dan Bucura: Dvs. ați dat un exemplu. Eu pot să vă mai dau zece. E o obișnuință ca ambasadorii, ca atașații, consilierii diferitelor misiuni diplomatice la București să vină la pachet la tot felul de întâlniri și cu o reprezentanță din lumea oamenilor de afaceri. La noi lucrurile acestea sunt condamnabile, sunt blamabile în primă fază.
Ciprian Dobre: Aici avem o problemă. Aici avem o problemă foarte, foarte serioasă pentru că la fiecare întâlnire la care, spre exemplu la noi, la Consiliul Județean, de fiecare dată când vine un ambasador, ridică o problemă legată de majoritatea agenților economici care își desfășoară activitate pe teritoriul județului Mureș, de exemplu și vorbește despre interesul lor, vorbește despre problemele lor dacă există aceste probleme sau chiar cere să ai un dialog și să-l sprijini în sensul respectiv, ceea ce de multe ori, într-adevăr, la noi în țară…
Dan Bucura: … ridică semne de întrebare.
Ciprian Dobre: Poate ridica semne de întrebare.
Dan Bucura:Vă propun să ne mutăm în zona aceasta a administrației publice mai mult și să lăsăm, să-i spunem, partea legislativă și partea penală. Avem anul acesta niște alegeri. La locale s-a schimbat un pic regula jocului – vom avea un singur tur, cine câștigă ăla e cel mai bun chiar dacă poate n-are în spate o majoritate atât de mare cum ne-am obișnuit până acum. Cum vedeți dvs. această schimbare și dacă considerați că pentru partidul din care faceți parte poate fi un handicap, ca să-i spunem așa?
Ciprian Dobre: Aș începe, extrapolând puțin. Din 1990 încoace, clasa politică și de regulă partidul aflat la guvernare, nu a respectat semnificația politică a votului cetățeanului român. Societatea noastră, mulți dintre politicieni, încearcă să manipuleze, în folos propriu, votul exprimat de oameni. Vroiați să vorbiți de faptul că nu mai există două tururi la primari dar nici președintele Consiliului Județean nu mai este ales de către cetățeni, ci este ales de către consilieri, în așa-numita modalitate de masă-verde. Deci, cetățeanul nu mai are niciun drept în a-și alege președintele de Consiliu Județean. Acum, PSD-ului i-a convenit ca după ordonanța 55 prin care în mod straniu a favorizat și reimplementat în România, pentru că PSD-ul astăzi este grădinarul migrației politice din Administrația publică locală, el este mentorul migrației politice și după această catastrofă din administrația publică locală – ordonanța 55 – prin care i-a lăsat pe primari și i-a momit pe primari cu mulți bani, s-a reconfigurat de fapt coloratura politică. Dacă până la ordonanța 55, mă rog, primarii erau oarecum echilibrat împărțiți în țară, PSD-ul câștigă, după migrația politică, peste 700 de primari. Și atunci, pasul doi a fost schimbarea codului electoral și anume, dacă noi avem cu 700 de primari în plus, luați nedemocratic, în afara alegerilor, atunci hai să mai învingem puțin regulile democratice odată prin modificarea codului electoral și să nu-i mai lăsăm pe oameni să mai aleagă din două tururi, adică să se reconfigureze ceea ce este reprezentativ, îi lăsăm dintr-un singur tur pentru că primarii au posibilitatea să fie aleși mult mai ușor cei de pe funcție. Și să pun și eventual 10 candidați de dreapta, de mijloc, ecologiști, și o să scoată un 21-23%.
Dan Bucura: Considerați că PNL-ul a luptat suficient împotriva acestui proiect, a făcut chiar tot ce era posibil, sau…?
Ciprian Dobre: Greu de spus. Pentru că eu fiind în administrația publică locală nu am avut acces la toate discuțiile din comisia de cod electoral. Ceea ce pot, însă, să spun, este că PNL-ul a pierdut foarte mult prin faptul că primarii nu se mai aleg din două tururi și președinții de Consiliu Județean nu se mai aleg prin votul cetățenilor.
Dan Bucura: Vă propun să ne focusăm și pe Mureșul de sub dvs. Și în primul rând, păstrând această temă a alegerilor, și având în vedere că PNL-ul poate a mai pierdut puțin din forță prin ruperea și formarea noii formațiuni de dreapta, mă refer aici la partidul ALDE, credeți că la aceste alegeri mai puteți face, eu i-aș spune surpriză, pentru că ați câștigat alegerile acolo într-un fief al UDMR-ului și poate în condiții în care lumea nu se aștepta să câștigați. Credeți că mai puteți face această surpriză, să-I spunem, la Mureș, având în vedere ecuația dată?
Ciprian Dobre: Da, eu sunt încrezător și întreaga echipă suntem încrezători. Până la urmă, nu e o surpriză neapărat. Acum că UDMR-ul se mobiliza bine la vot a fost o conjunctură. Eu cred că și românii dacă e să împărțim, să facem această dihotomie, și românii se pot mobiliza și am mobilizat, cred eu, în 2012.
Dan Bucura: Ruperea, așa cum am spus, a fracțiunii ALDE a influențat, a avut efecte la Mureș?
Ciprian Dobre: Cred că niciodată nu-ți cade bine când colegi pleacă la un alt partid însă sincer pentru noi n-a fost o surpriză.
Dan Bucura: Înțeleg. Să facem un joc al imaginației: PNL-ul câștigă alegerile generale în toamnă și face un nou Guvern. Vedeți în continuare viabilă alternativa lui Cătălin Predoiu ca prim-ministru al României în formula inițială?
Ciprian Dobre: Cătălin Predoiu este candidatul nostru pentru prim-ministru. Este în continuare
Dan Bucura: Îl vedeți în continuare o alternativă viabilă.
Ciprian Dobre: Da.
Dan Bucura: Și în contextul acesta, tot așa, prin prisma dvs. locală, ce priorități credeți că ar trebui să aibă Guvernul Predoiu, pe zona aceea a Transilvaniei? Autostrada Transilvaniei ar trebui, poate, un proiect dus la capăt? Sau ce proiecte importante ar trebui să facă Guvernul acela?
Ciprian Dobre: Da. Cred că autostrada Transilvaniei este o calitate. Un an de zile ministerul Mediului a ținut avizul pentru acea autostrada și de aceea nu am reușit să începem, practic, șantierul. Licitația s-a ținut, fondurile erau asigurate pentru această autostradă. Eu cred că în general noi trebuie să ne gândim și eu nu cred într-o viziune sectorială în ceea ce privește România. România trebuie luată ca un tot unitar și poate România plus Republica Moldova trebuie luată ca un tot unitar și așa cred că ar trebui să gândească un Guvern. Nu cred că Transilvania merită mai mult decât Moldova sau Regatul mai mult decât Transilvania. Nu, cred că un Guvern trebuie să gândească unitar. Nu cred că dacă un ministru este de la Brașov trebuie să facă mai mult pentru Brașov sau dacă e de la Iași trebuie să facă mai mult pentru Iași. Din punctul meu de vedere, este o gândire păguboasă.
Dan Bucura: Dar care s-a cam întâmplat.
Ciprian Dobre: S-a întâmplat, s-a întâmplat în ultimii 25 de ani, însă, încă odată, și acest lucru ține de cultura noastră – dacă a pleca dintre noi trebuie să ne dea nouă mai mult decât celorlalți. Nu, nu cred că de aia trebuie să fie acolo ca să dai mai mult alor tăi. Nu, cred că lucrurile acestea ar trebui să fie de domeniu trecutului. Eu cred că în primul rând ar fi trebuit să ne gândim să ajutăm Piteștiul, pe urmă, evident, să terminăm cu bucățelele de autostradă ale domnului Boc și să începem să unim aceste bucățele și un mare proiect ar fi legarea Moldovei prin autostrada Târgu Mureș – Iași de Occident, de Transilvania în primul rând și în funcție de aceste priorități cred că ar trebui condusă România.
Dan Bucura: Bun. Până la acest joc al imaginației momentan avem un Guvern de tehnocrați care a venit pe un fond de simpatie foarte mare. Lumea are cu siguranță așteptări de la acest Guvern. Să presupunem că Guvernul technocrat de care vorbim va avea un succes nebun – după un an de zile de guvernare românii îți vor regăsi multe din așteptări. Credeți că acest lucru ar putea rivaliza, să-i spunem, cu o moarte a clasei politice din România? Vor pierde foarte mult la acest capitol politicienii dacă niște tehnocrați vor demonstra că pot să facă ceva mai mult.
Ciprian Dobre: Bine, oricum România are de câștigat dacă un Guvern de tehnocrați sau de politicieni conduce și îi merge bine acelui Guvern, pentru că dacă unui Guvern îi merge bine, îi merge bine României și societății în general.
Dan Bucura: Dar politicienii ar trebui să facă pasul înapoi în contextul acela. Sau nu?
Ciprian Dobre: Nu știu dacă putem vorbi în termini atât de tranșanți. Pentru că, haideți să mergem să vedem, că doar n-or fi chiar toți din acel Guvern tehnocrați. Cuvântul tehnocrat are, ca să zic așa, de la Stolojan încoace, o conotație ușor nepotrivită, ca să-i spun așa. Nu cred că poți să-i spui un Guvern technocrat. Însuși primul ministru este un om cu experiență colosală dar politică dar când vorbești de politică nu înseamnă partinică. Un tip care a fost comisar european are o experiență politică la un nivel foarte înalt, dând niște canoane și niște conjuncturi foarte solide.
Dan Bucura: E adevărat.
Ciprian Dobre: Cred că a vorbi despre un Guvern tehnocrat sau un Guvern politic e foarte greu să faci o asemenea dihotomie, ca să folosesc același cuvânt din nou. Nu, cred că de multe ori putem vorbi despre oameni neimplicați politic și oameni neimplicați politic pot aduce un plus de care partidele au nevoie. Acest an, că nu știu cum să-i spun, în care partidele au făcut un pas în spate și pur și simplu nu mai sunt în prim-planul actului de guvernare, poate să fie un reset, poate să fie un refresh pentru întreaga clasă politică. Și când vorbesc despre întreaga clasă politică, vorbesc practic despre cele două mari partide: Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat. Cred că într-adevăr trebuie să avem în vedere că partidele politice n-au înțeles, de fapt, semnalul din 14 noiembrie 2014. Atunci a fost un semnal puternic, când Klaus Iohannis câștiga președinția României – un om care, iată, poți să spui că n-are experiență politică – cu o vastă experiență politică dar la forul german, în calitate de primar, în cadrul unor proiecte europene solide cu o vastă experiență politică dar care n-a făcut parte neapărat dintr-un partid. Și atunci acel semnal a fost interpretat foarte lax de către partidele politice. Partidele politice, practic, au acceptat fără să ia măsurile care erau clare pentru noi toți. Toți am înțeles ce s-a întâmplat, toți am înțeles că trebuie să ne facem reglajele de care avem nevoie, pentru că societatea ne cere acest lucru și nu poate să existe o detașare, o decuplare a partidelor de societate. Dacă vrei să fii în prim-planul politicii într-o țară, la un moment dat, trebuie să realizezi cuplajul cu societate, în afara dezideratelor societății nu poți fi un partid.
Dan Bucura: PNL propune lucruri inedite, schimbări. PNL-ul a făcut desigur în mod democratic, să-i spunem, un prim experiment – unul dintre co-președinții partidului este o femeie. Nu prea am fost obișnuiți ca la partide de anvergură liderul să fie o femeie. Care credeți că sunt atuurile Alinei Gorghiu și dacă inclusiv acest lucru prin prisma ofertei electorale pe care o propune PNL-ul poate fi un avantaj?
Ciprian Dobre: Categoric, atunci când vorbim despre Alina Gorghiu nu mă gândesc în primul rând la dumneaei ca la o femeie. Alina Gorghiu e un om, de asemenea, cu o vastă experiență politică, este de fragedă tinerețe în Partidul Național Liberal. Eu nu cred că și-a câștigat acest drept având în vedere și că este femeie. Nu, eu cred că și-a câștigat acest drept ca urmare a unei activiăți în cadrul unui partid, o activitate onestă, o activitate care i-a creat, practic, premizele să ajungă pe scaunele Brătienilor. Din punctul meu de vedere, această împărțire de gen femeie – bărbați în politică nu cred că are un eșafodaj, un suport destul de puternic. Pe de altă parte, însă, este vizibil că a fost un pas important și un refresh foarte consistent în materia președinților de partide mari în România.
Dan Bucura: Adică ceea ce spuneți dumneavoastră este și faptul că românii sunt în momentul de față, sau considerați că sunt în momentul de față, pregătiți să treacă peste anumite prejudecăți și să digere, ca să-i spunem așa cu ghilimelele de rigoare, intrarea în linia întâia a femeilor.
Ciprian Dobre: Nu știu.
Dan Bucura: Este un experiment până la urmă.
Ciprian Dobre: Nu i-aș spune nici experiment. Încă o data, mie mi s-a părut natural, firesc, nu am luat-o ca fiind o excepție. Cred că, nu știu, poate e o experiență personală – noi la Mureș am lucrat foarte mult în acest spirit și prima femeie – șefa Gărzii Financiare a fost din Mureș după ce a fost directorul general al Finanțelor Publice în Mureș. Primul viceprimar al Târgu Mureșului a fost o femeie, mă rog, chiar o doamnă care este în ALDE acum. Deci, am avut astfel de experiențe. Cel puțin la noi, în organizația noastră, în echipa noastră, nu s-a pus niciodată problema de genul. Nu putem pune un bărbat pentru că e bărbat, nu putem pune o femeie pentru că e femeie. Cel puțin Mureșul sigur este pregătit pentru acest lucru, restul țării cred că este dar nu știu, nu pot să dau o sentință.
Dan Bucura: Domnule președinte, pe finalul interviului vă propun să rămânem tot la Mureș și să întreb care sunt, practice, obiectivele dvs. pentru 2016, ce veți face dacă veți câștiga alegerile, dacă le veți pierde, și în cazul în care, repet acest scenario, PNL-ul ajunge la putere, câștigă și va da un prim-ministru, poate Cătălin Predoiu, dacă vă gândiți să veniți la București, așa cum mulți lideri locali au practicat de-a lungul timpului?
Ciprian Dobre: Primul pas sunt alegerile locale și cred că despre asta trebuie să vorbim. Partidul Național Liberal trebuie să câștige la Mureș alegerile locale. Ce înseamnă asta? Înseamnă să aibă cel mai mare grup de consilieri locali la municipiul reședință de județ, cel mai mare grup de consilieri județeni la Consiliul Județean Mureș. Acestea sunt obiectivele iar dacă nu obținem cele două majorități … sau nu majorități, dar să dăm cel mai mare grup de consilieri locali, respectiv județeni vom considera că nu ne-am atins țintele. Pe urmă, restul sunt consecințe dar scopul nostru, al echipei noastre liberale de la Mureș este să luăm cel mai semnificativ număr de consilieri județeni respectiv locali în Târgu Mureș și la Consiliul Județean Mureș. Acestea sunt țintele, restul sunt consecințe. Alegeri generale, primar, președintele Consiliului Județean, deputați, senatori, și așa mai departe.
Dan Bucura: Vă doresc succes și vă mai așteptăm cu drag oricând în studiou nostru.
Ciprian Dobre: Vă mulțumesc pentru invitație.
Dan Bucura: Și eu vă mulțumesc de prezență.
