Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a declarat, miercuri, că este nevoie urgentă de o reformă a statului român şi pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie ca societatea civilă să devină un partener permanent al celor ce se află astăzi în fruntea ţării.
„Ne aflăm în una dintre cele mai grave perioade de criză a societăţii româneşti, o perioadă de o disfuncţionalitate profundă, cu mari dificultăţi politice şi sociale, cu instituţii decredibilizate, cu o clasă politică lipsită de voinţă reformatoare, în mijlocul unei aşteptări tot mai mari. Asistăm la nivelul întregii societăţi la o criză de identitate socială şi, implicit, culturală. Vindecarea stă în capacitatea noastră de a ne revolta, de a ne revendica moral de la principiile părinţilor noştri şi de a reforma fundamentele pe care sunt clădite societatea noastră şi instituţiile ei”, a afirmat ministrul Culturii, la dezbaterea publică „Dialog pentru România. Primăvara politică a societăţii civile”, organizată de mişcarea civică Iniţiativa România (IR).
Potrivit lui Alexandrescu, „revolta coagulată în jurul tragediei de anul trecut (din clubul Colectiv – n.r.) şi care însoţeşte în continuare discursul societăţii civile este mai mult decât o revoltă politică”.
„Este, de fapt, o revoltă morală care schimbă România fără cale de întoarcere. E o revoltă care nu vizează înlocuirea democraţiei, ci înlocuirea prin democraţie a unui sistem corupt şi maladiv. Schimbarea pe care oamenii o cer, chiar şi atunci când nu sunt în stradă, nu vizează decât lucruri fireşti. Instituţiile statului, legile şi cuvântul politicienilor trebuie să-şi regăsească rolul lor firesc. (…) În puţinele luni de mandat pe care le-am avut, am descoperit că există serioase opoziţii faţă de reforma statului, cele mai multe dintre ele venind din interiorul structurilor care compun instituţiile publice. Dorinţa noastră, a celor din Guvern, cât şi dorinţa şi energia dumneavoastră a societăţii civile nu sunt suficiente pentru a rupe aceste blocaje. Este nevoie ca aceste energii reformatoare să se unească. Societatea civilă trebuie să devină un partener permanent al celor ce se află astăzi în fruntea statului, o entitate direct implicată în dinamica schimbării care să se opună forţelor îngheţate din interiorul sistemului şi să reaşeze rolurile fireşti în interiorul unei democraţii”, a punctat ministrul Culturii, citat de Agerpres.
Alexandrescu a completat că, dacă „strada este vocea acestei nevoi de schimbare, arta este sufletul ei”.
„În ultimii ani, arta şi cultura au jucat un rol din ce în ce mai important sau, mai bine zis, şi-au regăsit rolul, locul de drept, încercând să grăbească maturizarea societăţii. (…) Privind în urmă la protestele majore ale ultimilor ani, dincolo de diferenţele uneori chiar ideologice ale oamenilor adunaţi în stradă, putem spune că aceste proteste au închegat o dimensiune culturală esenţială, o cultură vie. (…) Protestul a devenit, în final, o formă de cultură politică, una care are ca piloni principali decenţa şi luciditatea. Şi care, printr-un dialog constant, poate deveni o cultură dominantă în România de mâine care se va contura la alegerile viitoare. În acest moment de restructurare a societăţii este necesar să ne repoziţionăm în ceea ce priveşte rolul culturii vii, din care adesea fac parte şi cei mai autentici şi creativi reprezentanţi ai societăţii civile. Cultura vie poate da consistenţă acestei reforme a statului, poate prilejui viziune, poate naşte întrebări generatoare de noi sensuri pentru evoluţia şi dezvoltarea societăţii”, a spus ministrul Culturii.
La prima parte a dezbaterii a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, printre invitaţi mai aflându-se ministrul Justiţiei, Raluca Prună, Mihai Liseţchi, secretar de stat în Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Laura Ştefan membru al Expert Forum, scriitorul Gabriel Liiceanu, cercetătorul Andrei Oişteanu.
