Palatul Primăverii, locul în care fostul dictator Nicolae Ceaușescu a locuit împreună cu familia mai bine de jumătate de secol, este de sâmbătă deschis publicului.
Vila măreață din Bulevardul Primăverii numărul 50 a fost cuibul familiei Ceaușescu de la începuturile carierei dictatorului și până la finalul „domniei” lui.
Elena Ceaușescu s-a ocupat de decorarea casei. Vedea ceva, dacă îi plăcea cerea o schiță, apoi făceau comanda. „Cei doi au avut întotdeauna ambiția ca majoritatea obiectelor de mobilier și de decorațiuni să fie relizate în țară. Era un fel de cult al producției naționale”, spune istoricul Lavinia Betea, citată de evz.ro.
Palatul Primăverii poate fi vizitat gratuit, de maxim 300 de persoane, doar astăzi, cu ocazia zilei de includere oficială în circuitul turistic. După ziua inaugurării, programul cu publicul va fi reluat sâmbătă, 19 martie a.c., ora 10:00. Prețurile sunt: 30 de lei de persoană, cu ghidaj în limba română, 15 lei de persoană cu ghidaj în limba engleză, 15 lei pentru elevi, studenți, pensionari, gratuit pentru copiii preşcolari, veterani de război, eroi ai Revoluției, membrii ICOM, ai UAP, specialiști din muzee. Persoanele cu dizabilități nu pot încă vizita Palatul Primăverii, din cauza configurației imobilului.
Palatul a fost construit la mijlocul anilor ´60 din comandă politică şi a fost cunoscut în epocă drept obiectivul P50, a fost în întreaga perioadă a dictaturii ceauşiste (1965 – 1989) reşedinţa privată a soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu şi a copiilor acestora, Zoe, Valentin şi Nicu. Ridicat chiar în perioada ascensiunii la putere a lui Nicolae Ceaușescu, palatul a fost mărit în anii 1970 – 1971. Deşi la mijlocul anilor ´60 arhitectul „la modă” al nomenclaturii era Cezar Lăzărescu, pentru realizarea reşedinţei familiei Ceauşescu a fost preferat arhitectul Aron Grimberg- Solari (n.1928). Arhitectura palatului este completată de ansamblul peisagistic conceput de arhitectul Robert Woll (dealtfel şi principalul designer de mobilier al reşedinţei) şi de inginerul peisagist Teodosiu.
Reşedinţa surprinde atât prin spaţialitate, volumetrii echlibrate, cât şi prin decorul interior luxos, confortabil, datorat arhitecţilor Robert Woll şi Agrippa Popescu. Bogăţia materialelor şi a tehnicilor folosite, profuziunea materialelor ornamentale, selectivitatea stilistică datorată grosso-modo neo Clasicismului/ neo Renaşterii târzii, au rolul implicit de a prefigura vizual interioarele „somptuoase” ale casei.
