O radiografie a guvernului tehnocrat din momentul de faţă ne arată foarte clar că avem un premier care se situează la o cotă de popularitate favorabilă, dar care conduce o echipă de miniştri din ce în ce mai hulită atât de mediul politic, cât şi de presă, precum şi – ceea ce este şi mai grav – de către cetăţeni. Mărturie stau chiar ultimele declaraţii ale lui Marius Bostan, ministrul Comunicaţiilor. Amintim, pe scurt, că, zilele trecute, demnitarul a calificat învăţământul gratuit drept „o reminiscenţă a celor 50 de ani de comunism”.
Revenind: dat fiind tot acest context politic, sursele PSnews.ro spun că se regândeşte o strategie de guvernare a României pentru toamnă, pe baza unui scenariu inedit, în care premierul rămâne independent politic (în persoana lui Dacian Cioloş), dar miniştrii sunt selectaţi din rândurile partidelor politice. În această situaţie, întrebarea firească este: din rândurile căror partide?
Potrivit unuia dintre scenariile elaborate, în prezent, în laboratoarele puterii, noul guvern ar urma să fie împărţit între cele două partide mari: PSD şi PNL, actualul vicepremier Vasile Dîncu fiind exponentul partidului de stânga. Atfel, Dîncu ar urma să aducă în posturile ministeriale oameni care, în momentul de faţă, stau în eşaloanele 2-3 ale PSD şi care ar putea să se încadreze perfect într-un profil de tehnocrat.
Surpriza vine, însă, din zona de dreapta, unde leadershipul nu ar urma să fie constituit nici din Alina Gorghiu, nici din Vasile Blaga. Sursele PSnews.ro dau ca aproape sigură intrarea vicepremierului Costin Borc în PNL, în lunile de final ale acestui an. Pasul următor ar fi ca Borc să candideze pe listele liberalilor pentru un mandat de parlamentar şi să ocupe postul de viceprim-ministru din partea PNL în cabinetul Cioloş 2. Dacă PSD-iştii vor ocupa posturile ministeriale cu oameni de eşaloane 2-3 (şi, totuşi, oameni de partid), surpriza pe partea dreaptă este dată de faptul că liberalilor li se va cere să pună tehnocraţi în posturile lor, adică oameni fără nicio legătură cu PNL, dar care vor fi vopsiţi politic în ultimul timp – asemenea viceprim-ministrului Costin Borc.
În cazul în care cele două mari partide vor intra la guvernare, întrebarea firească este: cine va face opoziţie în Parlament? Chiar dacă două partide mici intră automat în răspuns (ALDE şi PMP), surpriza ar putea constitui-o o formaţiune politică mare, în cazul în care această construcţie a prinde contur la nivel naţional: Uniunea Salvaţi România (USR), a lui Nicuşor Dan. Acest partid va pune sub umbrela sa PACT, M10 şi alte astfel de partide mici, autointitulate „reformiste”. În felul acesta, se va constitui o opoziţie de aproximativ 30%, nederanjantă pentru guvernul Cioloş 2, dar care îi vor oferi lui Nicuşor Dan posibilitatea de a se consolida în 4 ani de zile ca politician, pentru un proiect neviciat de guvernare. Mai exact: În 2020, Dan se va simţi îndreptăţit să evite orice critici cu replica: „Nu noi am fost la putere, nu noi am făcut relele a, b, c etc”. Şi, astfel, va putea emite pretenţii de guvernare pentru partidul lui.
Toate aceste lucruri gândite în laboratoarele puterii pot lua fiinţă. Totuşi, singurul impediment pentru ca acest scenariu să se întâmple va fi ca, în alegerile parlamentare din această toamnă, PSD să obţină un scor suficient de mare încât să îi permită să dea singur premierul. Pentru că ne aducem aminte de declaraţia făcută, la începutul lunii iunie, de consilierul prezidenţial Laurenţiu Ştefan: dacă niciun partid nu va fi în stare să obţină majoritatea absolută (de 50% + 1) în scrutinul legislativ, Iohannis va căuta să impună un prim-ministru tehnocrat.
