Fostul ministru al Afacerilor Externe Titus Corlățean are îndoieli în ceea ce privește acordul României cu Canada, legat de ridicarea vizelor pentru această țară.
Chiar dacă – la începutul declarației oferite, vineri, pentru PSnews.ro – senatorul PSD a salutat înțelegerea dintre cele două țări, parlamentarul a amintit un aspect sensibil care a apărut în negocierile bilaterale pe vremea când el conducea diplomația română.
CITIȚI ȘI: Decizie istorică: Românii pot intra fără viză în Canada
„Nu pot decât să salut înțelegerea la care se pare că s-a ajuns în relația bilaterală cu autoritățile canadiene. Era un obiectiv extrem de important pentru asigurarea libertății de circulație a cetățenilor români (care sunt și cetățeni UE) în spațiul canadian: și pe baza principiului reciprocității de tratament între cetățenii canadieni și cetățenii europeni, dar și pentru multe alte considerente care țin de un tratament nediscriminatoriu aplicat cetățenilor români și de faptul că și noi avem tot interesul să beneficiem pe deplin de aplicarea acordului CETA”, ne-a spus Corlățean.
În continuare, politicianul a aruncat o umbră de îndoială asupra seriozității canadiene în ceea ce privește respectarea condițiilor din acord.
„Acum, am un singur comentariu, însă: trebuie să aflăm mai multe detalii din partea oficialilor români cu privire la nivelul de angajament asumat de partea canadiană. O spun cu o urmă de așteptare (nu de rezervă), pentru că a mai fost un angajament ferm luat în 2013 de Guvernul canadian și atunci am gestionat direct, ca ministru de Externe, această discuție în care am spus foarte clar că Parlamentul României nu va putea ratifica acordul CETA, dacă vizele nu vor fi eliminate pentru cetățenii români, chiar și pentru faptul că noi nu putem să acceptăm un lucru care, în sine, este foarte bun: libertatea de circulație a capitalului, a investițiilor, a mărfurilor fără să punem în același pachet și libertatea de circulație a persoanelor, care este cea mai importantă. Atunci, a fost un angajament ferm, care, la un moment dat, s-a diluat: s-a schimbat guvernul canadian și a fost nevoie de un efort reînnoit din partea părții române. Personal, cu senatorul Ben-Oni Ardelean, am fost, în primăvara acestui an (din partea Comisiei de politică externă a Senatului), în vizită în Canada cu oficialii canadieni (guvernamentali și parlamentari) înainte ca premierul Cioloș să aibă întâlnirea cu premierul canadian. Am avut niște discuții foarte directe, foarte ferme și am avut senzația că angajamentul în mod clar se diminuase. Deci de-asta spun: așteptăm, să vedem detalii privind această înțelegere la nivel înalt româno-canadiană, pentru a fi siguri că angajamentul canadian este ferm și este dus până la capăt”, a detaliat parlamentarul PSD.
De asemenea, reporterul PSnews.ro i-a solicitat președintelui Comisiei de politică externă din Senat să precizeze dacă sunt sau nu justificate temerile privind Acordul economic și comercial UE-Canada (CETA) – mai precis, dacă acest acord de liber schimb ar urma să favorizeze marile corporații, în detrimentul firmelor mai mici. În replică, Titus Corlățean a dat ca exemplu companiile de IT, care, datorită flexibilității și competitivității, nu ar trebui să aibă de suferit.
„Tipul ăsta de discuție a fost prezent, în primul rând, în cadrul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, pe celălalt acord, discuție similară și în cadrul acordului dintre Uniunea Europeană și Canada. E foarte greu de spus, în clipa de față, cât anume – proporțional – vor câștiga unul și, respectiv, ceilalți (inclusiv la nivelul marilor corporații). Dar, per ansamblu, vor fi zone – inclusiv în relația bilaterală UE-Canada – în care, în anumite zone, europenii vor câștiga mai mult; în altele, poate, vor mai pierde ceva, dar, per ansamblu, bilanțul va fi pozitiv. Nu poți să fii câștigător pe linie. Eu cred, însă, că întreprinderile mici și mijlocii care au o anumită capacitate, o anumită flexibilitate se pot deplasa… În domeniul IT-ului, de exemplu. Aici, nu vorbim de mari corporații; vorbim de niște companii (ca să dau cazul României) care sunt, poate, de mai mici dimensiuni, raportat la alții, dar care sunt foarte competitive. Ele vor pute efectiv să beneficieze de acest acord. Deci eu nu sunt atât de pesimist precum anumite voci”, a punctat Corlățean.
Al doilea subiect de discuție cu fostul ministru al Afacerilor Externe s-a referit la o temă aflată pe ordinea de zi a Consiliului European: așa-numitul „Sistem de Intrări-Ieșiri” (EES), care ar trebui aprobat până la sfârşitul anului și care este gândit să monitorizeze intrările în și ieșirile din UE ale cetățenilor din țări non-membre.
Din 2020, fiecare intrare şi ieşire va fi salvată într-o bancă de date. În acelaşi timp, valabilitatea ID-urilor şi vizelor va fi verificată. În plus, se vor face verificări în cadrul sistemului de informaţii Schengen ce cuprinde informaţii privitoare la posibili suspectţi de acte de terorism, potrivit zf.ro. Cu privire la cetăţenii UE, Comisia Europeană şi-a diluat propunerile iniţiale, în condiţiile în care regulile Schengen nu permit verificări “sistematice” ale cetăţenilor Uniunii Europene la graniţele externe. Totuşi, pe viitor cetăţenii UE vor fi nevoiţi de asemenea să treacă prin puncte automate de intrare unde vor fi citite datele biometrice din paşapoarte şi comparate cu feţele acestora. Însă, spre deosebire de cetăţenii din ţările non-EU, datele lor nu vor fi salvate.
Concret, am vrut să aflăm dacă sunt sau nu îndreptățite vocile care susțin că acest EES ar putea fi folosit în scopuri de supraveghere excesivă a respectivilor cetățeni din afara Uniunii Europene. Într-un limbaj – desigur – diplomatic, Titus Corlățean a atras atenția asupra existenței acestui risc de tip „Big Brother”.
„E o discuție pertinentă și vă spun ca membru al Comisiei de politică externă, care primește la Senatul României, în ultimul an, o avalanșă de proiecte legislative: de la Uniunea Europeană, de la Comisie, de la Consiliu, de la Parlamentul European. Parlamentul național – în baza Tratatului de la Lisabona – știți că are obligația să exprime avize, opinii, chiar propuneri de modificări de amendamente. Și am constatat factual că foarte multe proiecte (de directivă, de regulament), comunicări ale Comisiei Europene conțin o tendință de restricționare, de limitare tot mai evidentă a unor drepturi și libertăți fundamentale cetățenești. Și eu cred că este nevoie de o justă cântărire, pentru a găsi un just echilibru între necesitățile de a asigura, într-adevăr, securitatea cetățenilor europeni, de a proteja societățile membre ale Uniunii Europene, dar, pe de altă parte, nici să nu transformăm într-o fortăreață această Uniune Europeană și nici să nu acceptăm o restricționare excesivă a unor drepturi și libertăți cetățenești.
E o temă recurentă, de câte ori sunt probleme de securitate internaționale. E adevărat: fie pe tematică teroristă (și ne aducem aminte), fie pe acest val de refugiați, între care s-au amestecat și teroriști. De fiecare dată, se revine la o formulă mai restrictivă în materie de drepturi și libertăți cetățenești. Părerea mea este că ea, ca poziție europeană, nu trebuie să aibă decât un caracter temporar, proporțional cu eventualele riscuri, și să înceteze imediat atunci când riscurile, totuși, au dispărut. Nu putem să renunțăm la niște drepturi și libertăți fundamentale, care sunt un bun atât de prețios câștigat de Uniunea Europeană de-a lungul deceniilor”, a încheiat fostul șef al diplomației române.
