71 de parlamentari, din toate grupurile politice, cu excepţia ALDE, au depus un proiect de lege privind aprobarea construirii autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, „Autostrada Unirii”.
Nu este prima dată când „Autostrada Unirii” este solicitată de parlamentari. Și la dezbaterea bugetului pe 2017 parlamentarii PNL au depus un amendament prin care solicitau alocarea de fonduri pentru acest obiectiv de maximă importanţă pentru Moldova şi Ardeal. Şi acest amendament era gata să treacă, fiind susţinut inclusiv de PSD-istul ieşean Victorel Lupu, care a ales să voteze împotriva directivelor partidului său, dar pentru interesul celor care l-au trimis în Parlament.
Singurul parlamentar ieşean care n-a lucrat pentru ieşeni a fost atunci Varujan Vosganian, care deşi ani de-a rândul a fost foarte vocal, cerând din opoziţie construcţia autostrăzii, la votul amendamentului la buget s-a abţinut de la vot şi a fost surd la apelul colegilor care i-au cerut să susţină propunerea.
Tradarea interesului regunii de catre parlamentarul de Iaşi a costat o întârziere pe care acum, cei 71 de parlamantari încearcă să o recupereze prin depunerea unui proiect iniţiat de deputatul ieşean PMP Petru Movilă, şi colegul său, deputatul mureşean Marius Paşcan. Alături de ei, au mai semnat iniţiativa alţi 69 de parlamentari PNL, PSD, USR, UDMR şi ai minorităţilor.
„Prezenta lege aprobă executarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi – Târgu Mureş, denumită în continuare Autostrada Unirii. Obiectivul de investiţii Autostrada Unirii se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din credite externe şi din fonduri europene disponibile în cadrul exerciţiului financiar multianual 2014-2020”, se arată în proiect. Semnatarii proiectului critică întârzierile Guvernului, care îşi propune ca abia în 2021 să înceapă realizarea studiilor de fezabilitate pentru această autostradă, menţionează news.ro .
„Cuantificăm zece ani de studii şi zeci de milioane de euro cheltuite pe studii de fezabilitate, studii care zac neatinse prin sertare. Oricât de mult are nevoie România de o autostradă de legătură între Moldova şi Transilvania, acţiunile Guvernului denotă o totală lipsă de strategie şi direcţie”, se arată în expunerea de motive, citată de aceeaşi sursă.
Din păcate, doar Guvernul are competenţa deciderii unor astfel de investiţii, iar paşii necesari pentru construirea unei autostrăzi sunt decişi prin hotărâri ale executivului.
