Liderul PSD Liviu Dragnea a devenit un model pentru edilii PSD din Capitală, nu atât ca evoluție politică, cât din punct de vedere al gestiunii afacerilor proprii sau de partid pe scheletul bugetelor locale.
Precedentul creat de Tel Drum, firma de casă a baronului de Teleorman, a ajuns manual de administrare a afacerilor puse la cale de soldățeii din partid, vremelnic instalați în funcții în administrația locală din București.
Sub umbrela Tel Drum, o fostă regie de stat din Teleorman -firmă cu activitate în domeniul infrastructurii rutiere- ajunsă ulterior în posesia familiei Dragnea și a unor apropiați ai liderului PSD, a fost dezvoltată ulterior o întreagă rețea de firme abonate la contracte cu autoritățile locale.
Model de lucru
În portofoliul firmei familiei Dragnea apar ferme, afaceri în transport, investiții în turism, reabilitări de drumuri și investiții în infrastructura de utilități, mai tot ce mișcă pe bani publici din bugetele locale din Teleorman și pe fonduri comunitare fiind direcționat către Tel Drum și companiile paravan întreținute de personaje din cercul de apropiați ai lui Dragnea.
Printre ultimele exemple de afaceri date de lanțul de firme creat de Dragnea&comp. se numără și deschiderea unui beach club pe malul Dunării, fix lângă punctul de trecere cu bacul de pe malul românesc al fluviului către Bulgaria, o altă investiție aflată în administrarea firmelor de casă ale baronului roșu din PSD.
Parcul de divertisment de pe malul fluviului va fi creat de Briza Dunării Events SRL, o firmă înființată în septembrie 2016, care îi are ca acționari pe Valentin Ștefan Dragnea, fiul președintelui PSD, și pe Mădălin Ioniță, fostul șofer al Liviu Dragnea, după cum relatează portalul Flux24.ro.
Concesionarea terenului pe care va fi înființat beach-clubul familiei Dragnea s-a făcut cu acordul Consiliului Local Alexandria, care nici nu s-a obosit să pună un preț pe teren, acesta urmând să fie stabilit la o data ulterioară.
Briza Dunării Events SRL este doar ultima dintre societățile răsărite sub umbrela Tel Drum, firma jucând încă dinainte de 2002 rolul de pilon central în afacerile derulate de Dragnea prin intermediul unor propiați și, mai apoi, cu ajutorul fiului său.
Între timp, firma a ajuns să controleze aproape toate sectoarele economice din județ preluând active ale unor foste întreprinderi socialiste, contribuind prin alte firme paravan la falimentarea unor companii rivale și punându-și în final amprenta pe întreg mediul de business din Teleorman.
Acum, modelul Tel Drum pare să fie manual de lucru pentru baronii PSD de București instalați confortabil la conducerea Primăriei Generale și a administrațiilor de sector din Capitală.
Recordmena Firea
Fără a mai apela la un pilon privat care să intre în asociere cu administrația locală, primarul Capitalei, Gabriela Firea, merge pe același drum al controlului total asupra investițiilor derulate din bugetul Consiliului General.
În lipsa unui Tel Drum propriu, Firea își crează pas cu pas o rețea de firme aflate sub controlul său și al consilierilor PSD-ALDE, acestea urmând să administrezre toate afacerile pe bani publici din București.
Până acum, primatrul general a reușit să înființeze 19 astfel de firme, fiecare urmând să se ocupe de un anumit sector de activitate specific administrației locale, de la întreținerea parcurilor și zonelor de agrement, până la reparații de străzi, reabilitări de imobile din patrimoniul primăriei, ba chiar și administrarea locurilor de veci, după cum anunță un proiect de hotărâre de Consiliu General ce urmează sa fi adoptat pe 08 iunie.
„Cel mai probabil, în fruntea acestor firme vor fi puși manageri recrutați cu ajutorul unui concurs de dosare, dar acest lucru nu garantează automat o bună gestionare a banilor publici.
În plus, firmele create în val încă din primăvara acestui an nu au la bază vreun studiu de fezabilitate și nu fac altceva decât să dubleze activitatea unor direcții și servicii existente deja în structura Primăriei Municipiului București. Cred că în eșalonul second din conducerea lor vom vedea oameni de casă ai PSD”, își exprimă poziția un consilier liberal care a dorit să își păstreze anonimatul.
Faptul că niciuna dintre firmele create la solocitarea Gabrielei Firea nu are încă un plan de acțiune clar stabilit este evidenția și de faptul că primarul genetral nu a făcut până acum decât să stabilească valoarea capitalului social al acestora -120.000 lei pentru fiecare firmă- fără a menționa și un buget de cheltuieli al acestora.
De altfel, surse din primărie confirmă faptul că se va recurge inclusiv la preluarea unor utilaje din inventarul direcțiilor și administrațiilor din subordinea primarului de către firmele nou create.
Sub teroare
Moda corporatistă inițiată de Firea a dat alarma și printre angajații din direcțiile Primăriei, aceștia neștiind ce soartă vor avea în viitor, în condițiile în care primarul general pare să externalizeze orice activitate a instituției către societăți aflate sub controlul său direct și al mașinăriei de vot din consiliul General.
„Vorbim de afaceri de sute de milioane de lei numai pe anumite domenii. Unele există deja și chiar dacă nu sunt încheiate de Firea sunt menținute cu bună știință, așa cum sunt contractile de pază a parcurilor încheiate cu firme private.
Ok, să spunem că în perioada de vârf de sezon ai nevoie de un personal suplimentar la paza și securitatea zonelor de agreement, dar vârful de sezon este reprezentat de doar 4 luni din 12 ale unui an calendaristic, iar firma respectivă beneficiază de un contract de câteva milioane de euro pentru a asigura paza parcurilor și a altor câteva zone de agreement din Capitală chiar și în timpul iernii.
Nici măcar nu știu ce cadru legal au pentru a acționa în spațiile publice sau cum pot aplica sancțiuni”, spune unul dintre angajații din Primărie.
Înainte de instalarea Gabrielei Firea la Primărie, fostul interimar Răzvan Ioan Sava a semnat un contract de pază către firma BGS în valoare de 15 milioane lei (aproximativ 3,3 milioane euro), după cum menționează site-ul lupuldacicblogg.wordpress.com.
La un an de la instalarea Gabrielei Firea în funcție, contractul pentru paza panseluțelor, băncilorși artezienelor din parcuri continuă să își facă simțite efectele în bugetul Capitalei, iar anumite zvonuri acreditează ideea că ar putea fi prelungit.
Pe de altă parte, în primul an de mandat, Firea pare să fi fost mai degrabă preocupată se testeze rezistența bugetului local la investiții fanteziste dirijate în speciali spre firme ale unor protectori și din perioada campaniei electorale, în loc să realizeze vreuna din promisiunile lansate în aceeași perioadă.
Astfel, Ziua Europei din acest an, celebrată de Primăria Municipiului București printr-un concert al trupei O-Zone, a costat bugetul local 1.758.471 lei, banii find dirijați către Arena Events SRL și Acta Mediacom SRL printr-o procedură simplificată de atribuire a contractelor.
Însă, sub noul regim coroporatist inițiat de Firea, costurile ar putea să se ridice la niveluri astronomice, primarul general insistând să intervină cu noile firme pe aproape orice sector de activitate din administrația publică.
În unele cazuri, aceste intervenții urmează să fie făcute pe scheletul unor proiecte investiționale făcute de actualele servicii publice din subordinea primarului, planuri pe care tot Firea le-a tras pe linie moartă.
„La Administrația Lacuri, Parcuri, Agrement (ALPAB) știu că se întocmise chiar un proiect de creare a unei pepiniere și a unor sere de flori, dar tot primarul general a refuzat să îl pună în practică. Acum, înțeleg că acest proiect ar urma să fie dus la îndeplinire printr-una din firmele nou create.
Este o chestiune care ridică multe semne de întrebare privind modul în care se va cheltui banul public. Cred că este și un mod în care primarul Firea va scăpa de unii directori incomozi din Primărie trecându-i pe linie moartă. E o atmosferă de teroare în rândul angajaților, în contextul în care nimeni nu știe dacă va mai rămâne angajat al Primăriei după așa zisa externalizare a serviciilor”, spune același angjat al Primăriei Municipiului București.
Fără a mai lua în calcul anunțul edilului-șef din București de creare a 5.000 noi locuri de muncă prin înființarea acestor societăți, modul în care Gabriela Firea vrea să călărească bugetul local anunță un mandat al rispei fără precedent.
Iar cum edilii din sectoare par să copieze și ei modelul teleormănean de control al afacerilor cu bani publici, dezastrul pare iminent. Ce-i drept, unii au avut o pornire mai timidă, plusând până acum doar cu câte o firmă de întreținere a străzilor sau cu câte un serviciu de salubritate, poate și pentru a nu tulbura apele afacerilor inițiate în Primăria Generală.
Un exemplu relevant îl oferă, totuși, Robert Negoiță, baronul PSD din Sectorul 3 reușind până acum să creeze trei SRL-uri, folosind de fiecare dată pretextul gestionării unui imobil cumpărat în urmă cu 3 ani pentru suma de 2 milioane euro.
Un elev silitor
Din acest punct de vedere, Negoiță pare să își fi depășit mentorul, afacerea „Hala Laminor” amenințând să de dezvolte într-o adevărată caracatiță capabilă să sufoce bugetul local.
Șirul de firme cu acționar majoritar Consiliul Local de sector a debutat cu Administrare Active Sector 3 SRL, firmă înființată pengtru a se ocupa de administrarea Halei Laminor, o proprietate cumpărată de primaria lui Negoiță cu intenția de a construi pe terenul de 13 ha un cartier de blocuri turn cu un regim de înălțime de 25 de etaje.
În fruntea SRL-ului a fost pus Ionuț Ciprian Grosu, un servant adus de Negoiță din cadrul RING Media SRL, firmă controlată de familia sa. Planul cartierului de la Hala Laminor a rămas blocat însă, ca urmare a faptului că Hala este declarată monument istoric de categorie A.
Deși a preluat administrarea imobilului Hala Laminor, Administrare Active Sector 3 SRL s-a dovedit insuficientă pentru punerea în aplicare a planurilor primarului, așa că, în primăvara acestui an, s-a născut Algorithm Residential Sector 3 SRL, o firmă cu acționar majoritar CL Sector 3 și Administrare Active Sector 3 SRL.
Noul SRL urma să se ocupe de reabilitarea Halei Laminor și de construirea locuințelor sociale în sector, chiar dacă singurul imobil aflat în patrimoniul Primăriei, hala, reprezintă încă un teren minat din cauza restricțiilor impuse de statutul de monument istoric al clădirii și al fortificațiilor subterane existente în zonă.
Așa că, la finalul lunii mai, la propunerea primarului Robert Negoiță, se recurge la „clonarea” Algorithm Residențial Sector 3 SRL într-o nouă societate, SC Algorithm Construcții Sector 3 SRL, care preia obiectul principal de activitate al Algorithm Residențial Sector 3 SRL, stabilind totodată și recordul de a fi al treilea SRL înființat de un Consiliu Local pentru a se ocupa aceeași problemă spinoasă – Hala Laminor.
De această dată însă, primarul Negoiță s-a apropiat mai mult de modelul Tel Drum, recurgând la un artificiu care plasează noul SRL în afara controlului direct al Consiliului Local, prin folosirea SC Algorithm Construcții Sector 3 SRL pe post de unic asociat în cadrul noii firme.
Până acum, afacerea Hala Laminor poate fi exprimată în câteva calcule edificatoare pentru a demonstra crearea unui adevărat circuit de sifonare a banului public: cost achiziție Hala Laminor – 2 milioane euro, capital social Algorithm Construcții Sector 3 SRL -10 milioane lei, buget Algorithm Construcții Sector 3 SRL – 39 milioane lei.
Noul SRL creat pe 30 mai, Algorithm Construcții SRL va avea un capital social de 8 milioane lei, asigurat prin contribuția asiciatului unic SC Algorithm Construcții Sector 3 SRL, dar încă nu are stabilit un buget de cheltuieli, chiar dacă edilii au menționat și faptul că firma va trebui să recrgă la achiziția de utilaje de construcții pentru a trece la lucrările de renovare și modernizare a Halei Laminor.
În același timp însă, noua firmă are mână liberă în efectuarea unor investiții care nu trebuiesc supuse aprobării nimănui câtă vreme nu depășesc plafonul de 100.000 euro.
