Redacția PSnews.ro vă prezintă în cele ce urmează de ce cabinetul Mihai Tudose va fi guvernul de pe buza prăpastiei. Vedeți mai jos cine câștigă și cine trage bățul scurt odată cu instalarea noului executiv.
După cum ați văzut deja, primul hop a fost trecut: președintele Klaus Iohannis și-a dat repede aprobarea pentru ca deputatul Mihai Tudose (în prezent, ministrul demisionar al Economiei) să fie viitorul prim-ministru. Poate chiar prea repede, dar să nu anticipăm.
Nu zăbovim asupra votului de învestitură, câtă vreme PSD și ALDE încă au majoritatea în Parlament. Ceea ce vrem să scoatem acum în evidență este lista câștigătorilor și a perdanților în urma instalării cabinetului Tudose.
Liviu Dragnea – pax „baronica”
Avem aici un caz de aparențe care NU înșală. Mai precis: aparențele arată că Liviu Dragnea câștigă imens pe termen scurt. Nimic mai adevărat: baronul de Teleorman poate dormi liniștit cel puțin 6 luni de acum înainte, știind că Mihai Tudose este infinit mai servil decât Sorin Grindeanu, că Tudose nu are în el nici cel mai mic simptom de individualitate – necum vreo sămânță de revoltă!
De altfel, chiar și dacă (presupunând prin absurdul ultim) Mihai Tudose ar deschide la un moment dat gura ca să crâcnească, el are deja în fața ochilor precedentul Grindeanu, când sute de parlamentari PSD-iști s-au năpustit să dea jos guvernul pe care tot ei îl instalaseră, iar comunicatorii partidului s-au înghesuit în presă, ca să arunce valuri de invective la adresa aceluiași cabinet Sorin Grindeanu.
Mihai Tudose – charismă la minus infinit
Pe scurt, Mihai Tudose este suficient de inteligent și, mai ales, suficient de vechi în formațiunea roșie, încât să priceapă că – în ciuda tuturor discursurilor propagandistice – în PSD sistemul de partid învinge individul.
Nu întâmplător am subliniat partea de mai sus: același Tudose este un PSD-ist de formație veche, din gașca lui Viorel Hrebenciuc, pe care nu l-a atins suflul lupilor tineri din partid. Pe cale de consecință, noul premier are toate indiciile spre a ne face să credem că nu se va da în lături de la a modifica legile justiției, beneficiarul fiind, în ultimă instanță, însuși Liviu Dragnea.
Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, Mihai Tudose poate lejer primi premiul I cu coroniță în materie de lipsă de charismă. Oricât ar fi de greu de imaginat, Tudose este chiar mai insipid decât cel mai tern premier social-democrat de până acum – l-am numit pe Nicolae Văcăroiu (1992-1996).
Grotescul frizează abjecția: Dragnea pune PSD să lingă unde a scuipat
Puțini și-ar fi imaginat înainte ca subiectul moțiunii de cenzură să apară pe tapet că un președinte de partid – recte Liviu Dragnea – nu atât că își va da jos propriul guvern, dar mai ales că în noul cabinet va păstra mare parte dintre miniștrii dați jos. Și, ca și cum nu ar fi fost de ajuns, aproape toți acești miniștri (vehiculați de presă deocamdată pe surse, dar cu mari șanse de a se confirma) au fost declarați incompetenți de către baronul de Teleorman – același baron care acum își pune parlamentarii să îi reinstaleze în funcții, aceiași parlamentari care i-au dat jos la moțiune.
Ce înseamnă asta? Un singur lucru: că PSD va pierde pe termen lung în rândurile acelei părți din electorat care aștepta niște rezultate concrete ale guvernării, iar nu mahala în Parlament și în Executiv.
Nici Iohannis nu este ocolit de ghinion
Oricât ar fi fost Klaus Iohannis de neimplicat în circul PSD-ist, nici președintele nu scapă cu reputația intactă. Ați văzut luni seară cum Iohannis a acceptat suspect de repede nominalizarea Tudose, fără nici cea mai mică împotrivire. Este, așadar, lesne de bănuit dezamăgirea provocată de această mutare în rândurile nu doar a iohanniștilor, ci și printre oamenii de dreapta, în general, care se așteptau ca oficialul de la Cotroceni să își ia în serios rolul de șef al statului și să-l respingă pe controversatul Mihai Tudose – măcar prin prisma acuzației de plagiat, și tot ar fi fost de ajuns; cu atât mai mult cu cât același Klaus Iohannis spusese deja apăsat că vrea un premier integru.
Cu toate acestea, Klaus Iohannis ar putea câștiga pe termen lung, dar numai dacă va ști să-i lase pe PSD-iști să guverneze în liniște. A se citi: „să se erodeze în liniște”, ținând cont de profilul lui Mihai Tudose pe care tocmai vi l-am prezentat.
SRI – ciuca bătăilor
De departe cel mai mare perdant din toată această halima a ieșit Serviciul Român de Informații. Unu la mână: instituția condusă de către Eduard Hellvig a lăsat până în ultimul moment emiterea comunicatului prin care s-a delimitat față de suspiciunile ce planau în jurul lui Mihai Tudose (profesor la Academia SRI și om cu doctoratul – posibil plagiat – susținut în același domeniu al securității naționale). Doi la mână: SRI pare că face mediatic un decont pe trecutul instituției, marcat de figura lui Florian Coldea, pe evenimente care nu au nicio legătură cu actuala structură de conducere și nici cu procesul de reformă început de Hellvig.
Nici PNL-ul lui Orban n-a fost vreo lumină. „Din chaos, Doamne, m-am născut”…
PNL – ca principal partid de opoziție – a avut șansa evidentă de a face un pas înainte și de a umple vidul discursiv al opoziției. În loc de asta, liberalii i-au lăsat pe băsiști să facă mutarea. De altfel, ați văzut cum PMP a fost singurul partid care a avansat o propunere de premier (semi-anonimul Siegfried Mureșan, dar gestul contează). În schimb, Ludovic Orban a reprezentat întruchiparea haosului: întâi a vorbit despre alegeri anticipate, apoi a lăsat-o pe Alina Gorghiu să îl ia în calcul ca posibil premier, pentru ca în cele din urmă să eșueze lamentabil și să meargă la consultările de la Cotroceni fără nici cea mai vagă propunere de prim-ministru liberal, frângându-și degetele a neputință că PNL nu are majoritate în Parlament.
Concluzia este clară ca lumina zilei: Dragnea și-a numit un purtător de tavă în fruntea Guvernului, iar șansele unei rebeliuni tind către zero. Problema va fi dacă PSD va ști să profite de liniștea internă ca să guverneze sau dacă sub lipsa de comunicare a lui Tudose același partid va ascunde demersuri febrile ale baronului suprem de a transforma întreaga Românie în propria feudă.
