Redacția PSnews.ro vă prezintă în cele ce urmează galeria bugetarilor de lux care ne conduc – ne referim la politicieni care în viața lor nu au dezvoltat o afacere de la zero, dar care acum își dau cu părerea în ceea ce privește taxele și impozitele pe care ar trebui să le plătească populația.
După cum ați văzut, ultimele săptămâni au fost marcate de un joc de-a „uite birul, nu e birul”: de la taxa pe solidaritate până la mutarea impozitării de pe profit pe cifra de afaceri, PSD și miniștrii lui s-au întrecut în a băga în fibrilații mediul de afaceri.
Haideți să vedem cine sunt cei mai cunoscuți PSD-iști care au pus umărul la această abrambureală fiscală, dar și cine sunt reprezentanții celor care fac sau ar trebui să facă opoziție.
Din tabăra puterii, îi vom inventaria nu doar pe președintele Partidului Social Democrat (Liviu Dragnea) ci și pe prim-ministrul Mihai Tudose, pe vicepremierul fără portofoliu Marcel Ciolacu, pe ministrul Finanțelor (Ionuț Mișa), pe cel al Economiei (Mihai Fifor), dar și pe primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, și ea prezentă la ședința de luni pe teme fiscale a coaliției, potrivit Antena3.ro.
Liviu Dragnea – icoana îmbogățirii de la stat
De departe cel mai cunoscut bugetar al momentului (și care ține cele mai importante știri ale presei) este președintele PSD și al Camerei Deputaților. Odată cu înlăturarea lui Sorin Grindeanu, Dragnea a recuperat spațiul de manevră pentru a dovedi că el este premierul de facto. Propriul lui CV de pe pagina Camerei Deputaților vorbește cât se poate de clar despre parcursul profesional al celui de-al treilea om în stat (licențiat în 1987 al Facultății de Transporturi din București, după ce repetase un an universitar): în afară de o perioadă de cinci ani în care a fost „administrator firme private” (Dragnea nu le precizează numele și veți vedea mai jos de ce), politicianul a lucrat la stat:
– 1987-1991: inginer stagiar (PSD-istul iarăși nu precizează unde, dar presa este plină de mențiuni ale numelui firmei: Întreprinderea de Utilaj Greu din Craiova; această IUG – unul dintre ultimele bastioane ale marii industrii grele din Bănia de altădată – a fost deținută de stat până în 2002, când a fost cumpărată de către familia de afaceriști doljeni Popeci);
– 1996-2000: prefect al județului Teleorman;
– 2000-2012: președinte al Consiliului Județean Teleorman;
– 2012-prezent: deputat din partea aceluiași județ;
– decembrie 2012-mai 2015: vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale (așadar, cel care împarte banii baronilor județeni; retragerea lui a fost provocată de condamnarea în primă instanță la 1 an de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul).
Revenind la firmele private din perioada 1991-1996, trebuie să spunem că lista lor a fost prezentată încă din ianuarie 2009 de către ziarul Bursa:
– DACOROM SRL (înfiinţată în 1991, radiată în 2007);
– COM-ORIZONT SRL (înfiinţată în 1991, radiată în 2007);
– STEFIMAR COM SRL (înfiinţată în 1994, radiată în 2006)
– și ultima, cu istoria cea mai spectaculoasă: MODERN SA (ulterior transformată în SRL; înființată în 1991, radiată în 2005).
Dragnea nu are niciun motiv să le menționeze numele – și iată de ce: în 2013, România Liberă publica o investigație în care arăta cum Modern SA a fost privatizată în 1999, fiind cumpărată printre alții de către Liviu Dragnea. Administrator era Florinel Marinaș, fost cumnat al baronului de Teleorman: Marinaș a fost căsătorit cu sora Bombonicăi Prodana, cea care i-a fost soție lui Liviu Dragnea până în 2015. Același Florinel Marinaș a fost pus sub urmărire penală în 2014 de către DNA într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 5 milioane de lei.
Revenind la compania Modern, trebuie să spunem că această firmă a fost dizolvată în 2005, dar numai după ce, trei ani mai devreme, ceilalți acționari (atât persoane fizice, cât și Dacorom SRL) își vânduseră deținerile către Liviu Dragnea (pe atunci șef al CJ Teleorman) și transformaseră firma din societate pe acțiuni (SA) într-una cu răspundere limitată (SRL), potrivit unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial.
La rândul ei, Dacorom SRL a stat la originea intrării în posesia fostei soții a baronului, Bombonica, a clădirii hotelului Turris din Turnu Măgurele – o afacere mai mult decât controversată, despre care presa a scris în repetate rânduri de-a lungul anilor.
Dar perla coroanei din imperiul teleormănean al lui Liviu Dragnea este mult mai cunoscuta SC TELDRUM SA, prezentată insistent de mass media drept principala firmă de casă a baronului. O legătură directă cu Dragnea nu a putut fi stabilită, acțiunile companiei fiind la purtător încă din 2011 (adică fără precizarea numelor deținătorilor), după un scandal cu fonduri europene. Totuși, în 2006, Registrul Comerțului menționa trei administratori ai acestei societăți: Liviu Lucian Dobrescu (43,99%), Mugurel Gheorghiaș (44%), foști colegi de facultate și de trupă cu Liviu Dragnea precum și Marian Fișcuci (9,33%), fost coleg de liceu cu același politician.
Din 2008 până în prezent, Teldrum a obținut contracte totale de peste 200 de milioane de euro cu diverse instituții centrale și locale, epoca de aur coincizând nu doar cu mandatul lui Dragnea de șef al CJ Teleorman, ci și cu ministeriatul de la Dezvoltare Regională.
Mihai Tudose – pentru el, mediul privat pare că frige (un singur an a lucrat acolo)
Premierul de jure este la – atenție! – cel de-al cincilea mandat consecutiv de deputat (așadar, din 2000 până în prezent), reprezentând neîntrerupt același județ Brăila – fief roșu, dominat între 2004 și 2014 de alt celebru baron local PSD-ist, Gheorghe Bunea-Stancu.
Jurist de profesie și deținătorul unui doctorat la Academia SRI (al cărui plagiat l-a recunoscut tacit acum doi ani, după o dezvăluire de presă), Mihai Tudose are un CV mai de bugetar decât cel al lui Dragnea: activitatea din domeniul privat a brăileanului s-a rezumat la un singur an (1999-2000), când omul a lucrat în calitate de consilier juridic la o firmă locală, SC FAREX SA, specializată în repararea și întreținerea autovehiculelor. În aceeași perioadă, Tudose a deținut și funcția de consilier județean.
În rest, Mihai Tudose a prins gustul muncii la stat încă de pe băncile facultății (urmate între 1991 și 1995). Astfel, în 1992, el s-a angajat în calitate de șef de birou al unui senator (Mihai Matetovici de la PDSR, conform ObiectivBR.ro).
În rest, din 2000 până în prezent, Tudose binemerită de la patrie, încasând nu doar indemnizația de deputat – și salariul de ministru, cât a deținut portofoliul Economiei (între 2014 și 2015, în ultimul guvern Ponta, apoi în prima jumătate a lui 2017, în cabinetul Grindeanu) -, ci și salariul de conferențiar universitar la Academia SRI (cel puțin pe hârtie, fiindcă România Liberă a arătat deja cum PSD-istul nu a dat pe la catedră).
Înainte să trecem la următorul bugetar celebru, trebuie să amintim că, deși este deputat de aproape 17 ani neîntrerupt, Mihai Tudose nu s-a făcut remarcat în Legislativ prin nicio propunere sonoră de act normativ, prin nicio polemică parlamentară, celebritatea lui datorându-se calității de ministru, apoi de premier – așadar, unor funcții numite, nu alese.
De altminteri, slaba activitate parlamentară a lui Mihai Tudose este confirmată chiar de pagina acestuia de pe Cdep.ro (nu mai luăm în calcul ultimul mandat, fiindcă nu a trecut prea mult din el, iar social-democratul a fost ocupat mai mult cu guvernarea). Nu am luat în considerare nici moțiunile, întrucât acestea (și cele simple, și cele de cenzură) sunt demersuri colective, pe linie de partid. Nota bene: NU vă lăsați impresionați de numărul mare de propuneri legislative – parlamentarii sunt trecuți acolo chiar dacă au contribuit doar prin semnătura de co-inițiatori sau de simpli susținători:
– 2000-2004:
Luări de cuvânt: 16 (în 16 sedinte)
Declarații politice: 14 (din care 14 consemnate conform materialului depus la secretariatul de ședință)
Propuneri legislative inițiate: 2, din care 2 promulgate legi;
Întrebari si interpelari: 1;
– 2004-2008:
Luari de cuvânt: 76 (în 52 sedinte)
Declaratii politice: 4 (din care 4 consemnate conform materialului depus la secretariatul de sedinta)
Propuneri legislative initiate: 21, din care 4 promulgate legi
Întrebari si interpelari: 0;
– 2008-2012:
Luari de cuvânt: 23 (în 15 sedinte)
Declaratii politice: 3 (din care 3 consemnate conform materialului depus la secretariatul de sedinta)
Propuneri legislative initiate: 16, din care 2 promulgate legi
Întrebari si interpelari: 5;
– 2012-2016:
Luari de cuvânt: 25 (în 24 sedinte)
Declaratii politice: 0
Propuneri legislative initiate: 23, din care 7 promulgate legi
Întrebari si interpelari: 7.
Ionuț Mișa – tot un singur an în mediul privat
Alt ilustru bugetar implicat în hocus-pocusul fiscal al acestor săptămâni este Ionuț Mișa, o persoană care, practic, s-a născut și a crescut în ANAF.
Astfel, cel școlit pe băncile Universității „Ovidius din Constanța” a lucrat doar un an în mediul privat, după terminarea facultății. Astfel – potrivit CV-ului de pe site-ul Ministerului Finanțelor -, între 1998 și 1999, Mișa a fost economist la SC Agroservice Constanța SA, pentru ca între 1999 și 2001 să activeze ca inspector financiar (apoi șef de agenție fiscală) în principala primărie de la malul mării.
Între aprilie și decembrie 2001, actualul ministru al Finanțelor (devenit celebru după ce a scăpat un porumbel cât o barză despre naționalizarea Pilonului II de Pensii, apoi s-a contrazis singur printr-un comunicat) a muncit ca expert de serviciu buget-finanțe în –Autoritatea pentru Privatizarea Activelor Statului (APAPS) – Sucursala Regională SE Constanța.
Perioada 2001-2013 a reprezentat o continuă ascensiune a lui Ionuț Mișa în diverse structuri fiscale ale județului Constanța, pentru ca perioada februarie 2013 – ianuarie 2017 să și-o petreacă în calitate de director general în ANAF-ul central (conducând Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili). Ulterior, Mișa a fost numit secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Mihai Fifor – bugetar 100% și cu un posibil dosar la DNA atârnând deasupra capului
Dacă PSD-iștii amintiți mai sus au în CV măcar un an în mediul privat (așa, de ochii lumii), Mihai Fifor este un bugetar 100%. Licențiat al Facultății de Filosofie din Craiova și doctor în Antropologie Socială la universitatea din același oraș, Fifor a lucrat la stat din 1994 (așadar, de după susținerea licenței) până în prezent. Iată ce spune CV-ul lui de pe pagina Senatului (unde Fifor a reprezentat întâi Doljul, între 2012 și 2016, iar de anul trecut județul Arad):
– 2012: Mai-Decembrie; Secretar de Stat, Ministerul Administratiei si Internelor
– 2009-2012: Manager, Muzeul Olteniei, Craiova
– 2009: Secretar de Stat, Ministerul Administratiei si Internelor
– 2005-2009: Manager, Muzeul Olteniei, Craiova
– 2001-2005: Director, Centrul judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Dolj
– 1994-2001: Cercetator științific principal, Institutul de Cercetări socio-umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor”, Academia Română.
Am subliniat partea cu muzeul, întrucât ea ar putea constitui principalul schelet din dulapul lui Mihai Fifor – mai precis, perioada de șefie de la Muzeul Olteniei ar putea constitui materie primă pentru un eventual dosar al DNA care să-l agațe pe actualul ministru al Economiei. Iată, de exemplu, ce spunea jurnalistul Silviu Mănăstire în septembrie 2016 la B1 TV:
„Procurorii fac investigații la Craiova încă din anul 2013 și au strâns zeci de volume și documente despre achizițiile publice făcute de baronul Ion Prioteasa, șeful consiliului judetean Dolj. Prioteasa a derulat între anii 2011 și 2013 un proiect din bani europeni pentru modernizarea Muzeului Olteniei, o instituție aflată în subordinea sa. Muzeul Olteniei a fost condus până în toamna anului 2012 de actualul lider PSD Mihai Fifor. Fifor este absolvent de Filosofie și nu are profilul baronului PSD-ist care face combinații cu bani publici. Este cert însă că, în calitate de director al Muzeului, actualul senatorul Fifor a semnat documentația pentru modernizarea instituției de cultură, chiar dacă șmecheriile s-ar fi făcut la Consiliul Județean condus de baronul Prioteasa. Fifor, băiatul lui Dragnea, ar trebui să aibă emoții pentru că procurorii sunt extrem de supărați după înfrângerea în fața Olguței Vasilescu”.
Marcel Ciolacu – un privat conectat la bani publici
Redacția PSnews.ro a scris deja cum politicianul PSD – cândva tovarăș de vânătoare cu Omar Hayssam – și-a șters din CV doctoratul (încă nefinalizat) de la Academia SRI.
CITIȚI ȘI: Paranoia e mare: Ciolacu și-a ȘTERS doctoratul SRI din CV EXCLUSIV
Trecând la ceea ce ne interesează, trebuie să vă spunem că același Marcel Ciolacu (absolvent de Drept al Universității Ecologice din București) a muncit în mediul privat ceva mai mult decât Tudose, Fifor sau Mișa: între 2004 și 2007 (în calitate de consilier juridic la SC Alcom SRL). Ciolacu figurează în curriculum vitae și ca director executiv al Urbis Serv SRL, dar presa locală arată că această firmă este în subordinea Primăriei Buzău. Cât priveștea cealaltă societate, tot mass media buzoiene scriu că ea este conectată la contractele cu municipalitatea.
În intervalul 1996-2000, Marcel Ciolacu a fost consilier local, apoi consilier județean (până în 2004), pentru ca mandatele 2004-2008 și 2008-2012 să și le petreacă din nou în calitate de consilier local și chiar de viceprimar.
Între noiembrie și decembrie 2015, Ciolacu a activat ca prefect interimar de Buzău, apoi în 2012 a fost ales deputat, funcție pe care o ocupă și în prezent.
Gabriela Firea – privatul din firme falimentare
Înainte să intre în politică în 2012 (când a fost aleasă senator PSD de Ilfov), Gabriela Firea a activat în principal în mediul privat, fiind cunoscută mai ales pentru emisiunile de la Antena 1. Totuși, CV-ul ei de pe site-ul Senatului (un document asemănător nu există pe site-ul Primăriei Municipiului București) este mai mult decât precar, așa că vom cita ceea ce am găsit pe portalul Vedeteblog.com:
- „1990-1991 – Reporter săptămânalul “ Pur si Simplu ”, Bacau
- 1991-1992 – Reporter cotidianul “ Azi “, Bucuresti
- 1992-1993 – Redactor – prezentator “ Radio Contact “
- 1993-1999 – Realizator de reportaje economice, în special financiar – bancare, la TVR
- 1995-1996 – Editor – prezentator “ Jurnal “, TVR
- 1996-1999 – Realizator-moderator emisiunea “Editie Speciala”, TVR
- 1999 – Realizator-moderator rubrica “ Stirea Zilei “, în cadrul Jurnalului TVR (1999
- Ianuarie 2000 – Consilier de relatii publice si imagine al Primului Ministru Mugur Isarescu
- Februarie-Decembrie 2000 – Purtator de cuvînt al Guvernului, Secretar de Stat, Sef al Departamentul pentru Comunicare
- 2001 – Editor – Prezentator la TV Antena 1 pentru emisiunea OBSERVATOR (stirile de week-end si realizator al rubricii “Saptamana financiara” de sambata.
- iunie 2009 – iunie 2009, Gabriela Vranceanu Firea a fost numita in functia de director general al companiei Intact Advertising – agentie de organizare evenimente si publicitate”.
Așadar, Firea a marcat cel puțin 5 ani de muncă la stat (la TVR și la Guvern), înainte să fie aleasă senator, apoi primar al Bucureștilor. Cu toate acestea, deși a bifat o bogată activitate în sectorul privat, aceeași Gabriela Firea are o tinichea legată de coadă: falimentul SC Săptămâna Financiară SRL chiar în perioada în care ea însăși conducea societatea. Iată, de exemplu, ce scria portalul Antițepari.ro în septembrie 2012:
„Înfiinţată în anul 2005, societatea „Săptămâna Financiară” SRL a înregistrat creşteri continue doar în ceea ce priveşte datoriile, astfel că, în luna mai 2012, a decis să intre direct în faliment (Dosar 9804/3/2012, Tribunalul Bucureşti), urmând ca din valorificarea activelor deţinute să fie acoperită o mică parte din datorii.
De la înfiinţare şi până la data de 29.09.2008, administrator al societăţii a fost Mihăiţă Craiu. De la data menţionată şi până la deschiderea procedurii de faliment, Gabriela Firea a fost unic administrator, ceea ce înseamnă că „performanţele” economice din 2009-2011 i se datorează în totalitate.
[…]
În 2009, societatea a raportat un profit net simbolic (12.277 lei), la o cifră de afaceri de 12,92 milioane lei, în scădere cu 24% faţă de anul anterior, dar demn de menţionat este faptul că, în acest an, datoriile totale au crescut cu 2,48 milioane lei, ajungând la puţin peste 9 milioane lei.
În 2010, managementul Gabriela Firea a condus la înregistrarea unor pierderi de 4,19 milioane lei, la o cifră de afaceri de 12,37 milioane lei, şi la o creştere a datoriilor la 12,39 milioane lei.
În 2011, pierderile au fost ceva mai mici, de numai 3,3 milioane, la o cifră de afaceri de 7 milioane lei, activul net ajungând la minus 7,6 milioane lei (- 1,7 milioane euro), după cum precizează administratorul judiciar”.
În martie 2014, același portal arăta cum datoriile enorme din mandatul Gabrielei Firea (de peste 21 de milioane de lei) au dus la faliment altă firmă: SC Media Press SRL.
******
Așa arată, în linii mari, tabloul PSD-iștilor care vor să ne aducă lapte și miere odată cu noile măsuri fiscale. După cum vedeți, niciunul dintre ei nu a excelat în mediul privat, niciunul dintre ei nu este vreo stea în ceea ce privește înființarea și administrarea vreunei firme de succes.
Din tabăra opoziției, se cuvine să-i menționăm pe liderii principalelor partide: Ludovic Orban (PNL), Nicușor Dan (ex-USR) și Traian Băsescu (PMP).
Ludovic Orban – tot un singur an în mediul privat, ca PSD-iștii de mai sus
CV-ul său din ultimul mandat de deputat (2012-2016; cel dinainte fusese între 2008 și 2012) este aproape la fel de precar precum cel de la Senat al Gabrielei Firea, așa că ne vedem nevoiți să cităm din presă. Iată, de exemplu, ce scria ziarul Puterea despre Ludovic Orban în martie 2016 (când el candida pentru Primăria Capitalei):
„Orban a urmat cursurile Liceului „Andrei Şaguna” până în 1982, iar ulterior a absolvit Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini din cadrul Universităţii Braşov (1988). Apoi a lucrat ca inginer stagiar la „Izolatorul Târgul Secuiesc” (1988-1990), inginer tehnolog la „Tractorul Braşov” (1990-1991) şi redactor la cotidianul „Viitorul Românesc” (1991-1992).
În anul 1992 devine membru al PNL – Aripa Tânără (PNL-AT), devenit ulterior PL ’93 şi a fost membru în Comitetul Director PL ’93 (1993-1997). Este ales din partea acestui partid în posturile de consilier local în Consiliul Sectorului 3 Bucureşti (1992-1996) şi consilier local în Consiliul Sectorului 1 Bucureşti (1996-1997).
Este desemnat apoi pentru a îndeplini diferite demnităţi publice cum ar fi: director de relaţii publice în cadrul Agenţiei de Politici Energetice din România (1997-1998), secretar general la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap (1998-1999), secretar de stat, şef al Departamentului Informaţiilor Publice al Guvernului (1999-2000), secretar de stat, Preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (martie 2000 – mai 2001) şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Centrului Naţional de Specializare în Comunicare şi Relaţii Publice.
Ca urmare a fuziunii PL’93 cu PNL, Ludovic Orban devine membru în Consiliul Naţional al PNL (din aprilie 1998), membru al Biroului Permanent Central al PNL (15 februarie 2001 – 25 august 2002), preşedintele Comisiei de Administraţie Publică a PNL (din 15 noiembrie 2002) şi preşedintele PNL Bucureşti (din 15 noiembrie 2002).
Orban a fost viceprimar general al Municipiului Bucureşti din iulie 2004 până în aprilie 2007, când a ajuns ministru al Transporturilor în guvernul Tăriceanu până pe 22 decembrie 2008”.
Cu alte cuvinte, Ludovic Orban (care acum, din băncile opoziției, nu poate dormi de grija mediului de afaceri) nu a lucrat în mediul privat decât un singur an (1991-1992), ceea ce-l face frate de CV cu Mihai Tudose și Ionuț Mișa.
Traian Băsescu – alt bugetar de frunte al țării
Fotografia actualului senator PMP Traian Băsescu am putea-o pune alături de cea a lui Mihai Fifor, cu eticheta „100% bugetar”. Fără alte comentarii, cităm din CV-ul fostului președinte al României de pe pagina Senatului:
„1976-1981 Ofiter Maritim gradele III, II si I, pe nave de mare tonaj la NAVROM Constanta
1981-1987 Capitan de Cursa Lunga, Comandant al navelor: ARGES, CRISANA si BIRUINTA
1987-1989 Sef al Agentiei NAVROM din Anvers
1989-1990 Director General al Inspectoratului de Stat al Navigatiei Civile din Ministerul Transporturilor
1990-1991 Subsecretar de Stat – Seful Departamentului Transporturi Navale din Ministerul Transporturilor
1991-1992 Ministru, Ministerul Transporturilor in Guvernele Roman si Stolojan
1992–1996 Deputat de Vaslui, Parlamentul Romaniei
1996–2000 Deputat PD de Vaslui, Parlamentul Romaniei
1996–2000 Ministrul Transporturilor in guvernele V.Ciorbea, R.Vasile si M.Isarescu
2000–decembrie 2004 Primar General al Municipiului Bucuresti
2001–18 decembrie 2004 Presedintele Partidului Democrat
2003-18 decembrie 2004 Co-presedinte al Aliantei D.A.
20 decembrie 2004 – 21 decembrie 2014 Presedinte al Romaniei
2015 septembrie – prezent Presedinte Partidul Miscarea Populara
2016 decembrie – prezent, Senator PMP de Bucuresti”.
Vedem, așadar, alt politician care nu a lucrat o secundă din viața lui în mediul privat, dar care acum (ca, de altfel, și în mandatul de la Cotroceni) dă lecții despre cum ar trebui tratat mediul privat.
Nicușor Dan – unul care s-a născut speranță, dar a murit regret
L-am lăsat la urmă pe Nicușor Dan, tocmai pentru că el a avut cel mai jalnic parcurs dintre toți liderii opoziției: în 2008-2016, ONG-istul Dan făcea senzație în București, când, în calitate de șef al Asociației „Salvați Bucureștiul”, se bătea cu tot ceea ce însemna proiect dubios al primarului general de atunci, Sorin Oprescu. Anul 2016 a reprezentat apogeul lui politic, când nu doar că a devenit consilier general USB (după ce se clasase pe locul al doilea în competiția pentru Primăria Bucureștilor), dar a fost ales și deputat USR. Totuși, visul frumos a dat semne că se termină încă din decembrie 2016, când Dan a pierdut susținerea aripii conduse în partid de către Clotilde Armand (după excluderea soțului acesteia) și s-a sfârșit lamentabil în iunie 2017, când Nicușor Dan a demisionat din chiar partidul pe care îl fondase și îl crescuse, după divergențele privind poziționarea în legătură cu familia tradițională.
În decembrie 2015, redacția PSnews.ro a scris un amplu material în care a pus cap la cap frânturile de biografie a lui Nicușor Dan, disponibile din surse deschise. Nici acum, nici atunci, nu exista pe Internet vreun CV în formă clasică. Între timp, Dan și-a prezentat biografia pe site-ul personal, unde putem vedea că, în afară de sectorul ONG, actualul deputat de București a lucrat la Institutul de Matematică al Academiei Române (așadar, la stat). Consultând linkul de mai sus, puteți vedea cum articolul PSnews.ro îl indică pe Nicușor Dan asociat într-o firmă privată între 1997 și 2008: SC Atlas Computer Comimprodex SRL, legată de fostul deputat PD / PDL Octavian-Claudiu Radu.
Ca să nu mai lungim vorba…
…vă spunem doar atât: dacă este să judecăm după biografiile pe care le-ați văzut mai sus, putem spune fără strop de ezitare că nu există nicio șansă pentru politica și economia României. Cu bugetari copleșiți de grija mediului privat, cu ONG-iști eșuați în politică, dezbaterea actuală poate fi sintetizată printr-un proverb românesc: „Mama-mpunge și eu trag – ce mai cămășuță-mi fac!”
