Ultimele evoluții politice din Republica Moldova reclamă o atenție sporită din partea observatorilor de la București, având în vedere mai ales faptul că prim-ministrul Mihai Tudose a vizitat săptămâna trecută Chișinăul și s-a întâlnit vineri, 21 iulie, cu prim-ministrul de acolo, Pavel Filip. Vizita premierului României la Chișinău a fost subiectul a multe critici în ultimele zile, provenite în principal din mediul opoziției de la București și Chișinău. Oficialul român și-a atras reproșuri pentru faptul că a susținut tacit schimbarea sistemului de vot de la Chișinău, votată de Parlamentul unicameral de la Chișinău joi, 20 iulie. Având în vedere faptul că Partidul Democrat din Moldova, principalul partid de guvernare, a promovat insistent în ultimele luni respectiva reformă electorală alături de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, formațiunea președintelui pro-rus Igor Dodon, situația în care s-a pomenit Bucureștiul oficial în fața instituțiilor Uniunii Europene care au supus unor critici acerbe inițiativa de la Chișinău privind votul mixt este cel puțin incomodă, dacă nu chiar jenantă.
Opoziția din Republica Moldova ia atitudine împotriva afirmațiilor lui Tudose
Cel mai popular lider al opoziției din statul de peste Prut conform sondajelor de opinie, Maia Sandu, contracandidata de anul trecut a lui Igor Dodon la președinția republicii și președintele formațiunii politice extraparamentare Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a criticat în termeni duri prestația de la Chișinău a prim-ministrului Mihai Tudose. Liderul PAS a scris sâmbătă, 22 iulie, pe Facebook:
„Am aflat cu regret că, în timp ce noi protestam împotriva abuzurilor unei guvernări care vrea să ne ducă pe calea dictaturii, premierul Tudose a încurajat public adoptarea unui sistem electoral care va favoriza forțele pro-Kremlin la următoarele alegeri și care înseamnă sfârșitul democrației în Republica Moldova. O lege criticată de instituțiile europene, care introduce un sistem electoral ce a eșuat în România, Georgia și Ucraina, nu poate fi potrivită pentru Republica Moldova. (…) Am aprecia ca pe viitor reprezentanţii guvernului României să fie mai atenţi la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, să nu se lase dezinformaţi de forţe care promovează valori total opuse celor promovate de România în regiune. Să nu uite că guvernanții actuali, care se prezintă ca prieteni ai României, l-au aburcat pe Igor Dodon, cel mai mare românofob, în funcția de președinte al Republicii Moldova.”
Sistemul electoral mixt la care se referă Maia Sandu presupune că la alegerile parlamentare ordinare din decembrie 2018 51 din cei 101 de deputați ai Parlamentului moldovean vor fi aleși pe circumscripții uninominale, iar restul vor continua să fie aleși pe liste de partid, după cum s-a întâmplat până acum. Reprezentarea proporțională a deputaților în legislativ a presupus, până acum, existența unei singure circumscripții, partidele politice din Republica Moldova candidând de fiecare dată pe baza listelor cu candidați, după cum s-a întâmplat în România la alegerile parlamentare din 1990 până în 2004 și în 2016.
Mirajul partidului de masă la Chișinău – fiecare vrea să guverneze singur
După proclamarea independenței față de URSS, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare în anii 1994, 1998, 2001 (anticipate), 2005, 5 aprilie 2009, 29 iulie 2009 (anticipate), 28 noiembrie 2010 (anticipate) și 30 noiembrie 2014 (ordinare). Toate cele 8 scrutine parlamentare de până acum s-au desfășurat prin metoda reprezentării proporționale, în condițiile existenței unui foarte volatil sistem de partide.
La putere s-au perindat, pe rând, câteva partide dominante de tip ”catch all”, constituite și conduse în maniera partidelor de masă, cu scopul de a capitaliza întreaga putere în stat și de a-și extinde dominația politică în zona administrației publice locale din raioane (sau județe între 1999 și 2003), orașe și sate.
Este vorba despre Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM), care a guvernat de unul singur și asistat de partide de stânga, printre care și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova condus în 2011-2016 de Igor Dodon, actualul șef al statului din noiembrie 1991 până la alegerile parlamentare din 23 martie 1998.
De la anticipatele din 25 februarie 2001 până după anticipatele din 29 iulie 2009, guvernarea a fost asigurată de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), condus în toată această perioadă de fostul președinte al republicii, Vladimir Voronin (Constituția Republicii Moldova nu îi interzice în mod expres șefului statului să fie președinte de partid).
În legislaturile din 1998-2001 și 2009-prezent, Republica Moldova este condusă prin coaliții de guvernare. După alegerile din 1998, unul dintre partidele din coaliția de guvernare numită Alianța pentru Democrație și Reforme (ADR), Mișcarea pentru o Moldovă Democratică și Prosperă (MpMDP), favorabilă președintelui din acea perioadă Petru Lucinschi (penultimul secretar general al Partidului Comunist al Moldovei din timpul republicii sovietice, filială a PC al URSS) și-a schimbat denumirea în Partidul Democrat din Moldova și a căutat să se apropie de alte partide centriste care îl susținuseră pe Lucinschi la alegerile prezidențiale din 1996.
După ce PDM împreună cu toate celelalte partide din Parlament au respins inițiativele lui Petru Lucinschi de a căpăta mai multe prerogative, acestea au modificat în vara anului 2000 articolul 78 din Constituția Republicii Moldova în sensul alegerii președintelui de către Parlament, lăsând intacte celelalte prevederi cu privire la împuternicirile pe care le are șeful statului de peste Prut. Eșuarea alegerilor prezidențiale în Parlament, în decembrie 2000, la expirarea mandatului de 4 ani a președintelui Lucinschi a cauzat alegeri parlamentare anticipate. Acestea au fost câștigate pe 25 februarie 2001 de către comuniștii lui Voronin cu 50,07% din voturi, ei obținând 71 de mandate de parlamentari din 101 și alegându-și fără probleme liderul în funcția de șef al statului.
Partidul Democrat din Moldova scoate treptat partidele pro-occidentale din joc
După pierderea alegerilor parlamentare din 2009 de către PCRM și plecarea lui Voronin din funcția de președinte interimar al republicii, Partidul Democrat din Moldova a fost unul din cele 4 partide din noua coaliție de guvernare, Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), alături de Partidul Liberal (condus de Mihai Ghimpu), Partidul Liberal Democrat din Moldova (condus de Vladimir Filat, fost membru marcant al PDM) și Alianța Moldova Noastră.
Partidul Democrat din Moldova a fost condus de Dumitru Diacov, din 2000 până în 2009, de Marian Lupu (președintele Parlamentului în al doilea mandat prezidențial al lui Vladimir Voronin, între 2005 și 2009) din 2009 până în 2016 și de omul de afaceri Vladimir Plahotniuc de anul trecut, președintele actual al formațiunii.
Conflictele dintre Plahotniuc, vicepreședinte al PDM din 2010, și Filat (prim-ministru al republicii din 2009 până în 2013) au dus la scăderea lentă dar sigură a influenței politice a PLDM și creșterea influenței PDM în anii 2013-2014. Chiar dacă PDM a obținut doar 15,8% din voturi și 19 mandate din 101 la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, partidul are acum, în iulie 2017 o fracțiune formată din 41 de deputați, în cea mai mare parte transfugi de la Partidul Comuniștilor și Partidul Liberal Democrat. Alți transfugi de la PLDM au trecut în Partidul Popular European din Moldova, care dispune în prezent de 10 mandate în Parlament și se află în raporturi de colaborare cu PDM, susținând guvernul lui Pavel Filip la vot. Împreună, PDM și PPEM dispun acum de 51 de mandate din 101, exact atât cât înseamnă majoritatea simplă de guvernare. PPEM este condus de fostul ministru de Externe al Republicii Moldova în guvernele conduse de Vladimir Filat, și vicepreședinte al PLDM, Iurie Leancă.
Votul mixt, paradoxala inițiativă comună a ”pro-occidentalului” Plahotniuc și pro-rusului Dodon
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a fost condus în trecut de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, iar în prezent de fostul prim-ministru din perioada 2008-2009, prim-viceprim-ministru în 2005-2008 și ministru al Finanțelor în 2002-2005 Zinaida Greceanîi. PSRM dispune acum de 24 de mandate în Legislativul de la Chișinău.
Inițiativa privind trecerea la sistemul de vot mixt pentru alegerile parlamentare a aparținut în egală măsură Partidului Democrat din Moldova și Partidului Socialiștilor, care se declară partid aflat în opoziție față de actuala guvernare, însă a susținut în Parlament subiectul reformei electorale, acordându-și votul în acest sens și pe 20 iulie 2017, când inițiativa PDM-PSRM a acumulat în Parlament 74 de voturi ”pentru”, adică atâta cât au acum împreună fracțiunile parlamentare ale PDM, PPEM și PSRM.
Având în vedere mai ales poziția explicit pro-rusă și antiromânească a președintelui Igor Dodon, susținerea tacită acordată de Mihai Tudose proaspăt-instalatului sistem de vot mixt de la Chișinău, fără a face măcar precizările de rigoare cu privire la obligativitatea de a lua în seamă aprecierile negative privind subiectul reformei electorale formulate de Comisia de la Veneția și Comisia Europeană, creează îngrijorări întemeiate cu privire la soarta următoarelor alegeri parlamentare din Republica Moldova dar și în legătură cu rămânerea statului de peste Prut cu orientarea geopolitică pro-occidentală pe care a îmbrățișat-o începând din 2009.
