În deplin consens cu politica partidului din care provine, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea a tras vălul opacității peste activitatea instituției pe care o conduce, în ciuda faptului că aproape orice semnătură a sa implică alocarea unei felii dintr-un buget local evaluat la peste 1 miliard euro.
Este o situație care aruncă Primăria Generală București în era baronilor PSD, după ce până și Sorin Oprescu și interimarul Răzvan Sava au cedat presiunilor făcute de societatea civilă și au organizat dezbateri publice pentru a trasa direcții pe care ar fi trebuit să fie dirijate investițiile făcute de administrația bucureșteană.
Încercarea Elenei Calistru, reprezentantul Asociației Funky Citizens, de a afla din ședințele de Consiliu General modul în care Firea alocă după bunul ei plac banii publici au dus în cele din urmă la evacuarea ei din sală, fără reo explicație, chiar dacă se conformase regulamentului aberant impus de Gabriela Firea și depusese din timp o cerere pentru a rezerva unul din cele 41 de locuri alocate publicului care dorește să participe la ședințele „publice” ale consiliului General al Municipiului București.
Funky Citizens monitorizează de 5 ani modul în care este direcționat bugetul Capitalei, dar o expediere atât de directă, aproape sub forma unui bocanc bine plasat în dos, nu a mai fost întâlnitră în relația dintre asociație și Primăria Generală București. Pentru moment, Elena Calistru așteaptă un răspuns edificator din partea instituției conduse de Firea, în care să se explice modul în care administrația locală selectează persoanele care au dreptul să participe la ședințele CGMB, după care nu exclude posibilitatea de a depune o plângere penală împotriva primarului general.
Reporter: În ce stadiu se află plângerea penală pe care ați depus-o împotriva primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, și la ce se referă aceasta?
Elena Calistru: Momentan, în urma consultării cu avocatul care mă ajută în acest demers, nu am depus o plângere penală, ci am solicitat mai multe informații cu privire la motivele pentru care mi-a fost îngrădit accesul la ședința CGMB.
Mai precis, înainte de a alege o cale juridică de urmat, am solicitat informații oficiale cu privire la procedura și criteriile folosite de Primăria Generală pentru a selecta cetățenii cărora alege să le respecte dreptul de a participa la ședințele publice. În funcție de răspuns (sau de lipsa acestuia) vom alege probabil o cale de a repara această situație prin intermediul instanțelor de contencios administrativ.
Rep: Cât de utilă s-ar dovedi o lege prin care să se impună Consiliilor Locale și Consiliilor Județene menținerea unui număr de locuri disponibile în sală pentru reprezentanții societății civile? Ar trebui ca aceasta să includă și dreptul la luarea cuvântului în cadrul ședințelor înainte de adoptarea unor hotărâri ale forurilor legislative locale?
E.C.: Într-o primă etapă, cel mai important este să se respecte și legislația existentă, care consfințește caracterul public al ședințelor și dreptul cetățenilor de a participa la acestea (indiferent dacă fac parte din societatea civilă organizată sau nu). Problema nu cred că este neapărat una de legislație, ci de bună credință.
De exemplu, ca și ședințele consiliului local, ședințele de judecată sunt publice. De cele mai multe ori, dacă intrați într-o sală de judecată din București, veți observa că, mai ales în cazul unor procese importante, este plin de lume în sală. De ce autoritățile judecătorești reușesc să respecte caracterul public al ședințelor și autoritățile locale din București nu? În plus, este ușor jenant ca cea mai mare primărie din țară să spună că nu are decât 41 de locuri pentru cetățeni la o populație de peste 2 milioane de locuitori.
Rep: Ați menționat faptul că actuala conducere a Primăriei nu respectă repartizarea fondurilor către capitolele prevăzute în buget. Cum a decurs relația dintre „Funky Citizens” și reprezentanții administrațiilor perindate până acum la conducerea Primăriei Municipiului București?
E.C.: Actuala conducere a Primăriei alege să nu respecte legislația privind finanțele publice locale – de exemplu, anul acesta nu a existat o dezbatere publică organizată pe marginea bugetului de peste 1 miliard de euro al Bucureștiului, deși am solicitat acest lucru.
De asemenea, deși legislația prevede că și rectificările bugetare trebuie supuse dezbaterii publice pentru cel puțin 15 zile, nici acest lucru nu este respectat.
De cele mai multe ori, nici măcar consilierii generali nu au acces la aceste informații cu suficient timp înainte. Din această perspectivă, pentru că urmărim felul în care se aprobă bugetul Bucureștiului de aproape cinci ani, ceea ce vedem în ultima vreme este o involuție.
De exemplu, după doi ani de refuzuri, fostul primar Sorin Oprescu a ales să organizeze pentru bugetul din 2015 o dezbatere publică. Bugetul din 2016 a fost de asemenea în dezbatere publică, organizată de primarul interimar Răzvan Sava. Iată însă că actualul primar, Gabriela Firea, nu reușește să facă măcar ceea ce începuseră timid predecesorii săi în materie de transparență în cheltuirea banilor bucureștenilor.
Rep: Din analizele efectuate până în prezent se întrevăd anumite direcții clare în care Bucureștiul tinde să se îndrepte sau lucrurile merg din inerție?
E.C.: Din păcate, la cum arată în acest moment infrastructura și dinamica de dezvoltare a Bucureștiului, cred că orașul involuează. În vreme ce alte orașe din țară au început să învețe ce înseamnă o grijă mai mare pentru cetățeni, administrația bucureșteană pare blocată în cârpeli pe ici-colo, mai dând câte o spoială care vrea să ascundă un oraș care se sufocă. În acest moment, cred că Bucureștiul ar fi mai bine și doar dacă decidenții ar decide să nu mai facă nimic, adică pur și simplu să nu îi mai facă rău.
Rep: Care sunt capitolele deficitare în activitatea derulată de actualul și de foștii primari ai Capitalei?
E.C.: Problema cea mai mare a administrației Capitalei este una de transparență. Poate suna clișeic, însă până acum Bucureștiul a reușit să aibă doar primari care au promis prea multe și au făcut mult prea puține.
Iar transparența înseamnă onestitatea de a nu minți cetățeanul și de a-i arăta în orice moment ce anume faci cu banii pe care îi plătește prin taxe și impozite. Eu cred că bucureștenii pot înțelege, dacă li se spune onest și transparent, că nu se pot rezolva toate peste noapte. După cum cred că sunt suficient de inteligenți cât să prioritizeze, într-o dezbatere publică deschisă, acele investiții fără de care Capitala nu va mai face față.
Doar că, până în acest moment, niciunul dintre primarii orașului nu au avut curajul și deschiderea de a nu minți frumos sau de a vedea că cetățenii care le plătesc salariile nu sunt atât de limitați precum îi cred ei.
