UPDATE 14:35
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a taxat modul în care au fost tratați IJ, în comparație cu Laura Codruța Kovesi, șefa DNA, atrăgându-le atenția procurorilor CSM să fie echilibrați.
În contextul dezbaterilor din CSM, Tudorel Toader a intrat într-un schimb de replici cu vicepreședintele CSM, procurorul Cristian Mihai Ban, transmite DCnews.
Iată dialogul dintre cei doi:
”Tudorel Toader: V-o spun cu colegialitate dacă vreți. Nu e posibil ca unui ministru al Justiției să-i trimiți mail la ora 16:00 ca să-i spui că mâine îl audiem pe cutare. Are și el o agendă. Dacă vrei să creezi posibilitatea…
Cristian Ban: O cerere de amânare și o rezolvam.
Tudorel Toader: Eram plecat, domn’e! Eram deja în avion.
Cristian Ban: Pe mail, foarte simplu!
Tudorel Toader: Ați dat mail-uri din avion? În țară mai avem încă cel puțin o entitate care nu este controlată și este la fel de nefiresc!”
––––––––––––––
UPDATE 13:22
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a făcut instrucție cu un vicepreședinte al CSM, procurorul Cristian Mihai Ban.
Confruntat cu nemulțumirea lui Ban legată de prezența lui Toader luni în ședința secției pentru procurori a CSM, guvernantul l-a pus la punct pe Cristian Ban, potrivit DCnews.
„Era necesară prezența mea, în condițiile în care eu am solicitat această evaluare, acest control managerial. Fac doar câteva referiri, nu constatări, nu trag concluzii, aproape că nici nu pun nici întrebări. Îmi rezerv această prerogativă după ce evaluez întreaga documentație raport-observații, ceea ce mi-am notat vineri, ceea ce-mi notez azi. Eu exprim mai întâi o nedumerire asupra faptului că echipa de control a fost formată din 6 inspectori. Regula generală este a unei echipe de control a cărei componență este număr impar, ca să poți să faci o majoritate. Noi, cu 6 inspectori, din care 3 în stânga, 3 în dreapta, rămânem într-o stare de dubiu pe care trebuie să o depășim, examinând raportul, obiecțiile și toate celelalte. Eu cred că sigur se va rescrie regulamentul, în proiectul de lege Inspecția Judiciară își va dobândi și independența și autonomia. Probabil împreună vom rescrie regulamentul și cred că astfel de echipă trebuie să aibă un număr impar ca să ai o majoritate care dă raportul final, indiferent de concluziile lor. Ați pus în discuție experiența pe care inspectorii o aveau în cadrul IJ la momentul începerii activității de control. Am înțeles că nu este o experiență bogată. Nu aș pune în discuție această experiență, pentru că inspectorii, la rândul dânșilor, sunt oameni veniți din sistem, care au avut funcții manageriale, au fost controlați. Nu contează complexitatea cauzelor controlate, pentru că inspectorul nu-i verifică fondul, pentru că nu are voie, el se uită la termene, la proceduri, la management, la înregistrări, la celelalte, obiective care trebuie controlate și respectate, indiferent dacă este o cauză foarte complexă sau o cauză mai simplă, care are impact asupra ritmicității și termenului rezonabil care poate fi explicat și înțeles. Nu știu dacă ați pus sub semnul întrebării capacitatea inspectorilor de a evalua activitatea managerială și, sincer, sper că nu.
Spunea doamna inspector Pleșea că procurorii nu sunt obișnuiți cu controalele. Din momentul în care am solicitat acest control managerial, am spus și am raportul din 2007, că de 10 ani nu s-a procedat la un astfel de control, am primit, în replică, precizări publice, că-n ultimii 10 ani s-au făcut 136 de controale. Eu știu lucrul ăsta, dar cele 136 de controale sunt punctuale, reclamă cutare, cutare, cutare. O evaluare de fond nu s-a făcut din 2007 și concluzia mea și o voi trece și-n proiectul de lege pentru modificarea legilor justiției este că cel puțin la cinci ani un astfel de control ar trebui făcut la fiecare unitate. Poate nu-i bine la cinci ani, poate la patru ani, dar e nefiresc ca 10 ani de zile, alții să fie controlați de 10 alți, iar alții să nu fie controlați deloc. O rog pe doamna Pleșea să precizeze dacă am dreptate, deși știu că am.
Eu exprim o mare nedumerire și cred că sunteți de acord. Să ai dosar penal din 2004, sesizare penală de 13 ani de zile și să nu fie rezoltată decât prin conexare în 2017, e termenul ăla rezonabil, celeritate, lipsa unei proceduri penale selective sunt excluse. Din 2004 se prescrie de atâtea ori. Mie și 2014, cauză nesoluționată în care nu s-a făcut nimic timp de 3 ani, mi se pare foarte mult”, a punctat Toader.
Ministrul vrea ca raportul să ajungă la toate unitățile, pentru a nu fi repetate aceleași greșeli ca la DNA, un fel de exemplu „așa NU”.
„Sunt realități pe care IJ le-a constatat. Eu cred și dvs. veți decide că aceste constatări ale IJ făcute la o unitate sau alta să se răsfrângă, să fie comunicată tuturor unităților, nu numai celor controlate, ca la rândul lor să-și ia măsuri de îmbunătățire a activității, adică să nu ajungă în situația de a fi controlate și a se găsi aceleași deficiențe”, a mai spus Tudorel Toader.
––––––––––––––––
UPDATE 13:00
S-au încins spiritele în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) după scurgerile de informații către presă.
Șefa Direcției de inspecție pentru procurori din Inspecția Judiciară (IJ), Adriana Pampu Romanescu, a respins, luni, orice suspiciune privind riscul unor scurgeri de informații ca urmare a verificărilor efectuate la DNA, relatează Agerpres.
„Despre scurgerile de informații nu putem discuta la modul teoretic, că se creează condițiile scurgerilor de informații. (…) Nici nu mi-am pus problema că o verificare directă, efectuată de inspectorii judiciari, ar însemna o posibilitate de a scurge informații. Resping în totalitate această chestiune, nu a existat așa ceva și nu cred că poate fi o susținere reală”, a declarat Adriana Pampu Romanescu în cadrul ședinței Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Ea a precizat că nu a întâlnit până în prezent niciun caz în care să existe scurgeri de informații ca urmare a verificărilor efectuate de inspectorii judiciari asupra unor dosare.
„Aceste verificări (…), toate s-au făcut întotdeauna exclusiv cu verificări directe. Nu s-au făcut niciodată pe bază de fișe. (…) În condițiile în care exista cea mai mică informație că ar putea să existe scurgeri de informații, consider că în calitate de director de direcție ar fi trebuit să știu lucrurile acestea. (…) Am considerat că nu poate exista o astfel de suspiciune. Am fost stupefiată vineri să aflu că există astfel de suspiciuni”, a precizat șefa Direcției pentru procurori din cadrul Inspecției Judiciare.
––––––––––-
UPDATE 10:20
Gheorghe Stan, inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, merge, luni, de la ora 10.00, în faţa procurorilor din CSM, pentru a îşi susţine punctul de vedere referitor la controlul efectuat la DNA şi la raportul întocmit ca urmare a verificărilor.
Adjunctul șefului IJ a susținut și că șefa echipei de control, Elena Rădescu, a adus grave prejudicii IJ și a încălcat cadrul legal și regulamentele Inspecției, potrivit sursazilei.ro
„Calitatea acesteia de coordonator nu i-a conferit un statut special în fața celorlalți inspectori. Membrii echipei au aceleași drepturi.
La data de 3 iulie, dna. Rădescu s-a deplasat la sediul DNA, fără a înștiința membrii echipei de control și conducerea IJ.
Regulamentul nu prevede o întâlnire cu conducerea unității controlate. Discuții au fost purtate pe 3 și 4 iulie, anterior începerii controlului, contrar dispozițiilor regulamentare.
Opiniile au depășit cadrul regulamentar, fiind scuze, recomandări, asigurări și garanții privind forma și conținutul raportului.
Este grav să aduci acuze, fără motivație obiectivă, conducerii IJ că s-a imixtionat în controlul efectuat la DNA.
Să înțeleg că li se reproșează că au verificat dosare și au făcut adnotări pe ciorne. Păi ce putea să facă un inspector judiciar?
La Secția I – nu sunt relevate cu regularitate datele la care se făceau actele de urmărire penală. (…)Nu s-a făcut o verificare a ritmicității actelor de urmărire penală întocmite și a soluțiilor date. Nu s-a putut verifica respectarea normelor de către procurorii acestei secții.
Prin procesul-verbal întocmit la data de 13 iulie 2017, s-a stabilit de către membrii echipei se vor purta discuții cu toți procurorii care au activat la DNA în perioada verificată. Pe 17 iulie, Elena Rădescu s-a opus acestor discuții. S-a dispus, la final, că inspectorii pot verifica, pot purta discuții cu toți procurorii care au activat la DNA în perioada supusă controlului.
Din punct de vedere a locului de desfășurare a verificărilor, relevăm că inspectorii au derulat astfel de verificări în afara unității de Parchet controlată, potrivit regulamentului.
În concluzie, în raport de ceea ce mi s-a adus la cunoștință, mi-am expus punctul de vedere, în sensul că este conform normelor ca verificările să se desfășoare în baza strategiei stabilită de șeful echipei de control cu membrii echipei, și nu a celei stabilită de șeful echipei de control cu managementul unității de Parchet controlate.
Această procedură de efectuare a verificărilor (verificarea dosarelor) nu este de natură a genera scurgeri de informații, ci este conformă legii și regulamentelor.
Ce este inedit în acest raport este o notă de opinie separată – prin care cele trei inspectoare Rădescu, Prisecariu și Focică – contestă constatările celorlalte trei colege. Așa ceva nu am mai întâlnit în 19 ani de magistratură.
Dna inspector coordonator a impus colegilor o anumită conduită de a efectua acest control, conduită în afara regulamentului și a ordinului inspectorului șef.”, a punctat Adjunctul șefului IJ.
UPDATE 10:00
Ministrul Justiției Tudorel Toader a fost prezent luni dimineață la sediul CSM.
Tudorel Toader a precizat că deciziile se vor lua în urma audierilor de astăzi, potrivit postului de televiziune Antena3.
––––––––––––––––––
Adjunctul Inspecției Judiciare, instituția care a verificat activitatea DNA, va fi audiat astăzi la Consiliul Superior al Magistraturii despre modul în care s-a făcut controlul la DNA
Săptămâna trecută, a dat explicații Laura Codruța Kovesi. Șefa anticorupție a lansat acuzații grave la adresa echipei de control, sugerând că ar fi depășit planurile stabilite inițial și că ar fi căutat informații din dosare, potrivit realitatea.net
Kovesi a susţinut, în faţa procurorilor, că raportul de control nu este unitar, concluziile inspectorilor judiciari pe acelaşi subiect fiind diferite, că există o lipsă de metodologie în redactarea raportului şi că unii inspectori din echipa de control au semnat în totalitate raportul, însă alţii au semnat doar anumite file.
De asemenea, ea a spus că raportul Inspecţiei Judiciare privind activitatea conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie conţine multe menţiuni neadevărate şi eronate, explicând că este „total neadevărată” menţiunea conform căreia au crescut cu 87 la sută achitările în dosare.
„Atunci când îi reţinem unei persoane că are deficienţe în activitate, trebuie să explicăm care este acea deficienţă şi să facem trimitere la date concrete, astfel încât pe viitor să-şi îndrepte activitatea. Noi constatăm că în acest raport, din cei 19 inclupaţi achitaţi definitiv în 2017, opt dintre ei au fost trimişi în judecată în 2011, an în care anumiţi procurori din această secţie nici măcar nu erau în DNA. Mi se pare total incorect să-i reţii unui procuror sau unui şef care în 2011 nici măcar nu lucra în DNA că a primit în 2017 achitări pentru dosare soluţionate trimise în judecată şi verificate în 2011. O să observaţi în anumite date statistice pe care le-am pus la dispoziţie că dintr-un procent de 74 la sută din achitări, toate sunt acte de inculpare întocmite în perioada 2007-2009 sau 2011, înainte ca majoritatea procurorilor din această secţie să lucreze la DNA„, a menționat Laura Codruța Kovesi.
