De-a lungul ultimei săptămâni, după „nucleara” Departamentului de Stat al SUA, care a zguduit din temelii coaliția de guvernământ, Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu au hotărât să alcătuiască, neoficial, o așa-zisă „celulă de criză” la vârful PSD-ALDE, „structură” care urmează să analizeze și să decidă modul în care coaliția va contracara, prin poziții exprimate unitar (în mod public sau pe diverse canale diplomatice) viitoarele avertismente ale partenerilor NATO și UE privitoare la mutilarea Legilor Justiției.
Potrivit surselor PSnews.ro, în desele întrevederi diurne și nocturne, Dragnea și Tăriceanu și-au încredințat apropiații că modificarea Legilor Justiției se va tranșa rapid, până pe 21 decembrie, indiferent de presiunile interne și extrene.
Osanale pentru Viktor Orban și naționaliștii din Polonia
De asemenea, invocând „cazul Poloniei”, unde mărul discordiei îl reprezintă tot Justiția, cei doi și-au manifestat convingerea că, finalmente, SUA și Bruxelles-ul se vor rezuma la exprimarea unor poziții critice oficiale, fără a recurge la sancțiuni pentru România, în pofida scandalului stârnit de impunerea „reformei” în Justiție, întrucât partenerii externi au nevoie de stabilitate politică la granița NATO și UE. Aceleași surse ne-au precizat că, în spatele ușilor închise, Tăriceanu nu s-a sfiit să invoce și exemplul Ungariei populistului Viktor Orban, care știe cum să se opună Bruxelles-ului, atunci când „interesul național” o cere. Totodată, Tăriceanu a apreciat că, datorită actualului context European (delicat în ceea ce privește stabilitatea granițelor NATO și UE), PSD și ALDE pot tranșa rapid modificarea Legilor Justiției, fără a face concesii majore partenerilor externi.
Bruxelles-ul amenință Polonia cu sancțiuni dure
Cu toate acestea, vă amintim că reformele din justiție impuse sau propuse de guvernul conservator din Polonia au stârnit un imens scandal, Parlamentul European votând chiar luna trecută o rezoluție care susține că acțiunile decidenților de la Varșovia reprezintă „o gravă încălcare a valorilor fundamentale ale UE și ale statului de drept”. Nu în ultimul rând, dincolo de duritatea rezoluției, care practic izolează Polonia și o pune pe lista neagră a Uniunii Europene, oficialii PE au amenințat cu sancțiuni fără precedent. Dar președintele Andrzej Duda s-a făcut că nu i-a auzit.
„Nu poate fi invocată democrația împotriva statului de drept”
De notat este că, la fel ca PSD-ALDE, conservatorii din Partidul Lege și Justiție (PiS) au acuzat și ei „ingerința instituțiilor” UE în politica națională, dar răspunsul prim-vicepreședintelui Comisiei Europene – l-am numit pe Frans Timmermans – a fost cât se poate de explicit: „Nu poate fi invocată democrația împotriva statului de drept. (…) Nu puteți spune: «suntem o națiune suverană, nu ne pasă de reguli»!” Facem precizarea că, din octombrie 2014 (când Lege și Ordine a câștigat alegerile legislative), autoritățile de la Varșovia se află într-un conflict permanent cu Bruxelles-ul, din cauza impunerii unor măsuri care pot afecta în special libertatea presei și separația puterilor în stat. Cu oarece deosebiri, autoritățile de la București primesc aceleași critici vehemente, din decembrie 2016, de când PSD-ALDE a preluat frâiele puterii.
PSD: panică, spaimă și nemulțumiri
Dincolo de aceste aspecte, optimismul binomului Dragnea-Tăriceanu (care în prezent însumează nu mai puțin de patru dosare DNA) este însă contrazis atât de recentele bâlbe din „supercomisia” lui Florin Iordache, cât și de intensificarea războiului de uzură pe care șeful PSD îl poartă la baionetă cu premierul Mihai Tudose, care nu s-a ferit să se lepede public, în repetate rânduri, de așa-zisa „reformă” din Justiție. În realitate, durul comunicat al Departamentului de Stat al SUA (coroborat cu amplele proteste #Rezist, precum și cu numeroasele critici emise de către cele mai importante cancelarii europene) au cutremurat temeliile PSD, turnând cu nemiluita gaz pe focul nemulțumirilor anti-Dragnea.
