UPDATE 12:09
Călin Popescu Tăriceanu a cerut în sesiunea de deschidere a summitului B9 întărirea prezenței NATO pe flancul estic al Alianței.
„Îmi exprim speranţa ca summitul de la Bruxelles din luna iulie va adopta decizii care să permită ca prezenţa NATO în flancul estic să fie în pas cu timpurile. Aş dori să evoc aici fundalul comun pe care îl au popoarele noastre, ieşirea acestora cu aproape trei decenii în urmă din ultimul război rece şi eliberarea acestora de regimurile asociate cu Uniunea Sovietică şi cu Pactul de la Varşovia. (…) 30 de ani mai târziu, după căderea comunismului, când România face parte din flancul estic al NATO, din 2004, ca stat de frontieră, simţim nevoia de a vedea că structura de comandă a NATO este mai bine reprezentată în estul Alianţei. Trebuie să extindem prezenţa NATO pe tot teritoriul flancului estic, să intensificăm răspunsul la ameninţări, să oferim un sprijin mai activ partenerilor noştri, sporind rezilienţa la ameninţările hibride şi cibernetice”, a precizat preşedintele Senatului.
Președintele Senatului a menționat faptul România este al șaselea stat din Alianță în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, conform Agerpres.
„Peste 33% din cheltuielile pentru apărare din 2017 ale României au fost alocate achiziţiilor majore de echipamente, ceea ce reprezintă cel mai mare procent din NATO, cu mult peste obiectivul de 20%. Participăm activ la consolidarea poziţiei de descurajare şi apărare a NATO, pe flancul estic, atât pe teritoriul nostru naţional, cât şi în Polonia”, a mai spus Tăriceanu.
Tăriceanu a mai susținut că este benefică împărtășirea preocupărilor parlamentelor, având în vedere presiunile create în urma agresiunilor Rusiei din 2014.
„Este important să sporim gradul de cunoaştere reciprocă prin împărtăşirea preocupărilor parlamentelor noastre, în ceea ce priveşte presiunea care în ultimii patru ani ne testează poziţiile de apărare şi descurajare, după agresiunea la Marea Neagră a Federaţiei Ruse, în 2014, întâi prin anexarea ilegală a Crimeei şi ulterior prin alimentarea unui conflict prelungit pe teritoriul suveran al vecinului nostru, la nord şi est, Ucraina. Testul şi avertismentul care ne-au fost administrate în 2008 au trecut fără reacţie, când Rusia a atacat Georgia, vecinul nostru din est, pe celălalt ţărm al Mării Negre. UE şi SUA nu au aplicat sancţiuni. (…) În ultimii zece ani am fost martori la două agresiuni ale Rusiei în regiunea Mării Negre. Aceasta este sarcina noastră prioritară, ca stat la Marea Neagră, să fim pregătiţi pentru a ne apăra propriile frontiere şi să contribuim în acelaşi timp la construcţia capacităţii de rezilienţă în vecinătatea noastră estică, marcată de varii nuanţe de conflict. Ne poziţionăm cu fermitate lângă partenerii noştri şi le oferim sprijin activ cu o prioritizare firească a Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei”, a mai adăugat Tăriceanu.
–
UPDATE 11:02
La ieșirea din Senatul României, șeful statului a stat de vorbă cu jurnaliștii, prilej cu care a comentat și anunțul făcut de ministrul Justiției, Tudorel Toader, miercuri dimineață, cu privire la sesizarea Curții Constituționale pentru revocarea șefei DNA.
Pe acest fond, Klaus Iohannis a afirmat că nu există niciun temei legal pentru sesizarea CCR şi niciun conflict între Guvern şi preşedinte: „Putem să înţelegem că ministrul Justiţiei este personal nemulţumit că nu i s-a acceptat propunerea de revocare, dar de aici şi până la un conflict constituţional este cale lungă”News.ro, conform .
”Legea lasă la latitudinea preşedintelui dacă acceptă sau nu revocarea. Ar fi deosebit de ciudat dacă de fiec dată când un decident ia o decizie care nu convine unui alt decident să ne aflăm în faţa unui conflict constituţional. Nici vorbă de aşa ceva. Putem să înţelegem că ministrul Justiţiei este personal nemulţumit că nu i s-a acceptat propunerea de revocare, dar de aici şi până la un conflict constituţional este cale lungă”, a adăugat șeful statului.
În plus, Iohannis spune că „DNA este o instituţie cu rezultate remarcabile” şi se declară convins că, dacă apar probleme, „există toate instrumentele necesare pentru a face ordine”.
––––––––––––––-
UPDATE 10:01
Președintele României, Klaus Iohannis, a vorbit în cadrul Summitului despre importanța NATO, dar și despre planurile de apărare a țării.
”Subliniez angajamentul României de a aloca 2% din PIB începând cu 2017, care evidențiază importanta colaborării eficiente dintre toți actorii instituționali, președinte, Parlament și Guvern. Asumarea și menținerea acestui angajament s-a realizat la inițiativa mea, chiar la începutul mandatului meu de președinte, cu acordul tuturor partidelor reprezentate în Parlament. Cred că e un exemplu concret și pozitiv al modului în care instituțiile unui stat membru NATO trebuie să acționeze pentru respectarea angajamentelor asumate pentru propria securtiate, dar și pentru securitatea întregului spațiu euro-atlantic. Partajarea beneficiilor de securitate vine împreună cu partajarea responsabilităților. Acest principiu trebuie înțeles de societate în ansamblul ei, iar aici intervine rolul esențial al parlamentelor naționale. Într-adevăr, parlamentele sunt cel mai bine plasate pentru a explica propriile opinii publice, beneficiile și responsabilițățile derivate din statutul de membru al NATO”, a afirmat Iohannis, conform Antena3.ro.
Totodată, președintele s-a referit și la Summitul NATO ce se va desfășura în acest an la Bruxelles: „Summit-ul NATO de la Bruxelles din acest an va marca o nouă etapă în procesul de adaptare al alianței la provocările și amenințările actuale de securitate. În pregătirea sa, Summit-ul formatului București de la Varșovia din luna iunie pe care îl voi coprezida, împreună cu președintele Duda, va avea un rol foarte important. În acest context, implementarea deplină a deciziilor pe care le-am adoptat la summit-urile NATO din Țara Galilor și de la Varșovia este prioritară. În continuare va trebui să susținem ca prezența aliată pe întregul flanc estic de la Marea Baltică la Marea Neagră să fie unitară, coerentă și eficientă pentru a servi scopului de consolidare a posturii de descurajare și apărare a NATO. România susține ferm inițiativele aliate care ajută la realizarea acestui deziderat. În completarea acestor eforturi, partenerii alianței de la est și sud trebuie să beneficieze în continuare de atenția și sprijinul NATO pentru consolidarea rezilienței lor”.
„În același timp, susținem inițiativele destinate gestionării amenințărilor din vecinătatea sudică a spațiului euro-atlantic inclusiv prin creșterea rolului NATO în combaterea terorismului. România susține ferm dezvoltarea parteneriatului dintre NATO și UE în deplină complementaritate. Am încredere că la summit-ul NATO din acest an vom reitera că, prin acțiuni și decizii concrete, unitatea și solidaritatea aliaților, precum și valoarea unei relații trans-atlantice solide. Am convingerea că deciziile pe care le vom lua la Bruxelles în iulie vor face ca NATO să fie o alianță mai puternică, iar România va rămâne același partener demn de încredere, responsabil, dedicat deplin proiectelor aliate de consolidare a securității regionale și internaționale”, a subliniat șeful statului.
––––––––––––––
Începând de marți și până joi, Palatul Parlamentului din Capitală va găzdui primul Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9), ocazie cu care președinții celor două Camere vor sta față în față cu președintele Klaus Iohannis.
Este prima oară când liderul Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și cel al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, stau față în față cu șeful statului, de la anunțul făcut de Iohannis privind soara șefei DNA, Laurea Codruța Kovesi, conform Realitatea.net.
Reuniunea, programată să înceapă la ora 9:00, este inițiată la iniţiativa comună a preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi a mareşalului Senatului Republicii Polone, Stanislaw Karczewski.
„În contextul evoluţiilor internaţionale actuale, Summitul parlamentar B9 reprezintă un element important al demersurilor de diplomaţie parlamentară, la nivel multilateral. Pilonul parlamentar B9 urmăreşte facilitarea de poziţii convergente, prin consolidarea rolului parlamentelor naţionale, în problematica de securitate şi apărare. Organizarea Summitului parlamentar B9 transmite un mesaj unitar şi coerent referitor la întărirea flancului estic al NATO, în pregătirea Summitului NATO de la Bruxelles, în iulie 2018”, se arată într-un comunicat.
