El a precizat că deficitul bugetar din acest an va fi unul dintre subiectele care va fi atins în timpul misiunii, respectiv să evalueze măsurile care vor duce deficitul sub 3%.
„Proiecțiile noastre sunt făcute pe policile care vor urma. Așadar, pentru anul viitor vedem, de asemenea, un deficit de peste 3% din PIB. Așa cum am mai spus, vom discuta acest lucru în săptămânile care vor urma în contextul pregătirii bugetului pe anul viitor”, a mai arătat Hajdenberg.
„Mai vedem o deteriorare a compoziției bugetului, adică o creștere a cheltuielilor cu pensiile și salariile. Au crescut semnificativ în ultimii anii. Deteriorarea este prociclică, însemnând că deficitul fiscal a crescut când economia a crescut destul de mult, ceea ce este de obicei diferit de cum te-ai aștepta. De obicei, când economia crește puternic, situația fiscală se îmbunătățește. Am văzut un declin în veniturile fiscale, în România. Am văzut tăieri de taxe, în special TVA, dar și alte taxe au fost reduse. Reflectă unele ineficiențe în colectarea veniturilor. Investițiile publice care sunt necesare pentru a susține creșterea puternică pe mediu a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani, de 3,2% din PIB anul trecut”, a spus Hajdenberg.
Potrivit acestuia, România a construit buffer-uri mari în urma crizei financiare.
„Când timpurile sunt bune, este momentul să te pregătești pentru momentele când timpurile nu mai sunt bune. Aceasta este cheia evaluării noastre, să protejăm aceste buffer-uri când timpurile nu mai sunt așa de bune. Noi vedem că actuala datorie publică, care este sub 40% din PIB, ar putea crește la 50% din PIB în anii care vor urma”, a precizat reprezentantul FMI.
El a reamintit că în 2017 creșterea economică a fost de 6,9%, dar a încetinit în prima jumătate din acest an.
„Aceasta s-a bazat, în principal, pe consumul privat, dar și pe investițiile private. De asemenea, a mai fost impulsionată de relaxarea fiscală, creșterea rapidă a salariilor, inclusiv a salariului minim și datorită mediului extern. Mai recent, în prima jumătate a acestui an, am văzut că a încetinit creșterea economică. A ajuns la 4% în primele două trimestre. În același timp vedem că această creștere a rezultat ca urmare a supraîncălzirii economiei. Referindu-ne la piața muncii, a fost o creștere rapidă a salariilor și, în același timp, vedem că rata șomajului a scăzut și a ajuns la 4,2% în august. Vedem, de asemenea, o creștere a ocupării care a atins nivelurile de dinainte de criza financiară”, a explicat Hajdenberg.
Potrivit acestuia, s-a ajuns la o presiune pe piața forței de muncă, potrivit hotnews.ro.
„O parte a supraîncălzirii economiei este legată de prețuri. A fost o creștere în ceea ce pricește salariile, în special în sectorul public, dar și în sectorul privat, parțial ca efect al efectului sectorului public, dar și din cauza presiunii de pe piața forței de muncă. Ca urmare, inflația a crescut semnificativ. A ajuns la 5%, dar peste ținta BNR. Aceasta a fost provocată și de factori externi precum creșterea prețurilor la energie și a unor elemente care sunt dincolo de controlul Băncii Centrale. De asemenea, reflectă creșterea internă a cererii și a economiei peste potențial”, a mai arătat oficialul FMI.
Creșterea puternică a economiei și creșterea puternică a cererii au depășit creșterea activității și s-a tradus în deteriorarea contului curent spune el.
„Mai exact, am văzut o creștere a deficitului comercial. Partea bună este că finanțarea deficitului a fost destul de sănătoasă, în principal fără creare de datorie, în special prin investiții străine directe și a fondurilor oferite de UE. (…) Având în vedere supraîncălzirea economiei, Banca Centrală a început să reacționeze. A început, prima dată, să reducă coridorul din jurul ratei de politică monetară, apoi crescând dobânda cheie de trei ori”, a mai spus reprezentantul FMI.
