Elevii din ciclul primar şi gimnazial ar putea să petreacă mai puţine ore la şcoală. Cel puţin aşa susţine Ecaterina Andronescu, noul ministru al Educaţiei, după ce un proiect de lege iniţiat în acest sens de senatorul PSD Liviu Pop a fost adoptat de Comisia pentru Învăţământ de la Senat. Deocamdată nu se ştie de când va fi aplicată măsura, dacă iniţiativa va fi adoptată.
Elevii din ciclul primar şi gimnazial ar putea să petreacă mai puţine ore la şcoală. Cel puţin aşa susţine Ecaterina Andronescu, noul ministru al Educaţiei, după ce un proiect de lege iniţiat în acest sens de senatorul PSD Liviu Pop a fost adoptat de Comisia pentru Învăţământ de la Senat. Deocamdată nu se ştie de când va fi aplicată măsura, dacă iniţiativa va fi adoptată, potrivit adevarul.
Dacă la şcoala primară nu se va simţi foarte tare tăierea, elevii de gimnaziu vor avea ceva mai mult timp pentru alte activităţi. Concret, proiectul de lege prevede o medie de 20 de ore pe săptămână pentru elevii din şcoala primară, adică cei din clasa pregătitoare până la clasa a IV-a. Asta, în condiţiile în care în prezent elevii din clasa pregătitoare învaţă 19-20 ore pe săptămână, cei din clasele I-III între 20 şi 21 de ore, iar cei din clasa a IV-a petrec la şcoală între 21 şi 22 de ore.
La gimnaziu, însă, tăierile de ore vor fi resimţite de copii. Concret, iniţiativa legislativă introduce sintagma de „în medie 25 de ore pe săptămână pentru gimnaziu“. În prezent, elevii de clasa a V-a au între 26-28 de ore pe săptămână, elevii de clasa a VI-a au între 28-30 de ore pe săptămână, cei de clasa a VII-a au între 31-33 de ore, iar şcolarii din clasa a VIII-a au între 31-34 ore pe săptămână.
Ecaterina Andronescu susţine iniţiativa
„Este evident că arhitectura curriculară pentru ciclul gimnazial trebuie refăcută astfel încât să se bazeze pe transdisciplinaritate. Un exemplu, ar fi combinarea Fizicii cu Chimia şi Biologia într-o singură arie de învăţare comună. Sunt discipline care se leagă una de alta, iar dacă şcolarii le-ar învăţa concomitent, ar avea o înţelegere mai complexă asupra lumii. Aşa se practică în Finlanda sau Noua Zeelandă care sunt nişte modele de bună practică din punctul de vedere al planificării curriculumului şcolar. Pentru a ajunge la acest pas, însă, ai nevoie să formezi corespunzător cadrele didactice. Altfel, va fi un haos“, explică Marian Staş, specialist în Educaţie.
De aceeaşi părere este şi Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Familie, care argumentează că şi din punct de vedere economic, ar fi mai eficienţi profesorii care pot preda sub paradigma transdisciplinarităţii.
„Pentru România, pentru demografia şi distribuţia şcolilor noastre, a devenit tot mai scump să avem profesori care predau doar o disciplină la un gimnaziu/liceu fragmentat şi cu un orar săptămânal, ineficient. În lumea civilizată se predă în module. O oră pe săptămână la ceva ce te pasionează poate să nu însemne nimic“, punctează Vişoianu.
